Orașele sustenabile sunt cele care au făcut din transportul cu trenul o obișnuință și care au înțeles să reinventeze spațiile scoase din uz. Ștefan Roșeanu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, a vorbit pe scena UrbanTalks despre schimbările legislative care vor crește calitatea transportului cu trenul și permit orașelor să deruleze proiecte de regenerare urbană în activele scoase din uzul CFR.
Transportul feroviar din România trece printr-un proces de reformă care îmbină atât partea de călătorii cât și dezvoltarea urbană. O inițiativă legislativă care va veni în ajutorul comunităților urbane de la graniță se referă la transportul transfrontalier.
În actualizarea pe care o propunem în modificarea Legii transportului feroviar este și a reglementa oficial faptul că vom avea dreptul să ne ocupăm de transport public transfrontalier. În România, conceptul de transport public transfrontalier, deși acceptat la nivel european, nu are cadru de lucru. Pe feroviar, transportul public se termină la graniță cu Ungaria, Serbia, Bulgaria și de acolo CFR continuă în regim de transport comercial. De aceea, programul de modernizare a parcului de material rulant din România și niciun vehicul cumpărat în perioada următoare nu va putea trece dincolo de Curtici, Jimbolia sau alte puncte de graniță pentru că sunt din fonduri naționale pentru contractul de serviciu public al României
Statisticile INS ne arată că în domeniul căilor ferate 1% dintre călătorii se fac internațional și 99% pe teritoriul României. În 2022, numărul total de călători transportați a depășit pragul de dinainte de COVID-19, din 2019. În timp ce numărul de călători a trecut de la 69 milioane la peste 70 de milioane, numărul de călători/km este cu 2% mai mic. Explicația este că lumea a migrat din centrul orașelor către suburbii și folosesc trenurile în activitatea zilnică, de a ajunge la locul de muncă în urban sau pentru alte activități.
Dacă vorbim de regenerare urbană în context feroviar, vorbim de parteneriatul public-public care a devenit posibil în baza câtorva pași care au prins viață în cursul anilor 2022 și 2023. Pe Ordonanța 12, s-a introdus conceptul de transport public de persoane pe calea ferată de interes local. Autoritățile locale au dreptul de a gândi contracte de serviciu public pe zona feroviară, pentru că până acum Legea transportului public nu includea calea ferată.
Pe partea de investiții de regenerare urbană, autoritățile locale au dreptul să gândească proiecte și să le propună Ministerului Transporturilor, acesta să-și pună la dispoziție baza materială prin intermediul celor 3 companii feroviare și să vină alături de autoritățile locale în a construi proiecte. Ministerul nu trebuie să dea un OK în prealabil, Ministerul primește propunerile. Autoritățile au obligația de a gândi proiectele, de a face notele conceptuale și de a veni în întâmpinarea Ministerului cu proiectele respective
Există baza legală prin care autoritățile își fac propunerile către minister, unde vorbim de contract de activitate, contract de parteneriat și acordul de asociere pentru a face acțiuni în numele căii ferate. Calea ferată nu poate fi administrată decât de CFR, motiv pentru care trebuie să existe un contract de activitate locală prin care se cer către CFR anumite acțiuni după care CFR remandatează autoritatea locală să lucreze în numele său.
UrbanizeHub a dezvoltat un site pentru a veni în sprijinul autorităților locale, investitorilor și publicului larg care doresc să pună în valoare activele CFR. Pe www.cfregenerare.roputeți găsi o hartă a principalelor active urbane CFR și a zonelor cu potențial de regenerare din reședințele de județ, proiecte de inspirație din alte țări și exemple de bune practici din România.
Vă invităm să urmăriți pe larg intervenția lui Ștefan Roșeanu din cadrul UrbanTalks – Alianța Orașelor Verzi, în videoul de mai jos:
Această ediție de Urban Talks face parte din proiectul ”Soluții inovative pentru orașe verzi”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
