home Regenerare Urbană Cum modelăm orașele ca să integrăm refugiații?

Cum modelăm orașele ca să integrăm refugiații?

Migrația este și va rămâne una dintre provocările cu care ne vom confrunta din ce în ce mai mult în secolul XXI. Dacă în trecut refugiații erau văzuți doar ca vizitatori temporari, din cauza conflictelor armate și schimbărilor climatice este nevoie să schimbăm percepția și să ne gândim că unii vor rămâne alături de noi pentru mult timp. Cum putem modela orașul ca să facilităm integrarea refugiaților și să deschidem comunitatea către noii-veniți?

UrbanizeHub a avut plăcerea să fie gazda studenților de la In Transit Studio în România. In Transit Studio este un masterat oferit de Școala de Arhitectură și Design Oslo început în 2016 și concentrat pe crearea unor spații pentru refugiați. Una dintre cele mai recente vizite a fost în București pentru a identifica spații cu potențial de găzduire a ucrainienilor care fug din calea războiului.

Problema de la care pornesc cei de la Studio este cum poate mobilitatea și migrația să modeleze orașele. Cartierele unui oraș pot deveni mai tolerante și mai inclusive cu persoanele alungate din propriile cămine dacă intervine viziunea unui arhitect care face spațiile să funcționeze într-un anumit fel.

Din punct de vedere al managementului refugiaților, putem spune că în marea majoritate a cazurilor autoritățile improvizează și iau decizii ad-hoc. Se instalează rapid structuri care să ofere un confort minimal și care să aibă o capacitate cât mai mare, de obicei la distanțe considerabile de comunitatea în apropierea căreia apare tabăra. Punctul forte al structurilor temporare este că se pot demonta ușor când nu mai este nevoie de ele, dar reversul medaliei este că funcțiile sociale nu sunt îndeplinite și nici măcar luate în calcul. In Transit Studio crede că domeniul managementului migranților și urbanismul pot face un transfer de know-how și să evite marginalizarea imigranților printr-un design competent și permanent.

Mini-cartier propus pentru Atena

Arhitectul poate deveni un agent al schimbării în societate. De la bun început, In Transit Studio și-a provocat studenții să propună soluții noi și planuri de contingență pentru managementul refugiaților prin arhitectură. Aceste idei răspund nevoii autorităților și organizațiilor care sunt mult prea ocupate să le ofere hrană și cazare refugiaților pentru a mai aloca resurse pentru designul de spații. In Transit Studio există pentru a propune soluții locale, spațiale și specifice pentru probleme globale. A colaborat cu stakeholderi din diferite domenii și a pornit de la firul ierbii pentru a înțele mai profund nevoile oamenilor. Direcția pe care o consideră de succes este să combine ceea ce există deja cu funcționalitatea unei tabere de refugiați, aducând atât beneficii pentru comunitatea gazdă cât și pentru imigranți. Pornind din Oslo cu studii de caz, studenții au ajuns curând în țări din întreaga lume.

În parteneriat cu United Nations High Commissioner for Refugees și Norwegian Refugee Council, In Transit Studio a răspuns nevoilor Ministerului Afacerilor de Interne din România pentru a oferi un input în planul de contingență pentru creșterea capacității într-un scenariu în care numărul de refugiați ucrainieni va crește brusc.

Colegul nostru, Samuel Stancu, s-a oferit să asiste studenții în turul Bucureștiului pentru a identifica spații cu potențial de a fi transformate. Hotelul Tranzit, Căminul Carol, Hanul Solacolu, Moara Assan și alte câteva clădiri s-au aflat pe lista de obiective vizitate de studenți. Cu toate că Bucureștiul nu este atât de solicitat din punct de vedere al fluxului de refugiați cum ar fi Timișoara și recent zona Maramureșului, patrimoniul costruit al Capitalei are un aer aparte care poate contribui la brandul de oraș cosmopolit și deschis către vizitatori internaționali care doresc să se stabilească aici.

Prima vizită de lucru s-a concentrat pe a înțelege cât mai îndeaproape potențialul zonelor din București de a acomoda refugiați, urmând ca după ce își dezvoltă analizele să revină în octombrie cu propunerile finale. Fiecare student și-a ales un sit și creează planuri sau concepte pentru de restaurare a spațiilor respective pentru a putea primi refugiați. Aceste idei vor fi predate mai departe Ministerului Afacerilor Interne.

Ne-am bucurat să fim gazda studenților norvegieni care gândesc incluziv și își doresc ca prin cariera lor să aducă alinare unor oameni încercați de soartă și forțați să lase tot ce aveau în urmă din diferite motive. Programul de masterat dezvoltat de In Transit Studio este unul inspirațional pentru că formează lideri urbani care conturează orașele într-un mod sustenabil, incluziv și pentru oameni.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.