Din decembrie până în martie am invitat cetățenii din Reșița, Lugoj, Arad și Timișoara să răspundă la Chestionarul Verde, prin care ne-am dorit să înțelegem ce așteptări au comunitățile urbane de la viitorul orașelor.
În cadrul proiectului Soluții Inovative pentru Orașe Verzi, UrbanizeHub a realizat o consultare publică adresată cetățenilor din Timișoara, Arad, Lugoj și Reșița. Scopul acestei sondări a fost să vedem cum percep oamenii ideea de sustenabilitate la nivelul propriului oraș și cum pot stakeholderii locali sau regionali să-și fundamenteze investițiile în funcție de nevoile comunității. Totodată, am colectat propuneri din partea oamenilor despre ce și-ar dori să se întâmple pe termen scurt, mediu și lung.
Prioritizarea intervențiilor a fost pe șapte domenii, fiecare item primind o notă de la 1 la 10 și la finalizarea chestionarului s-a acordat o medie pentru fiecare subdomeniu.
Am divizat răspunsurile într-o miniserie de patru articole dedicate celor patru orașe.
Lugoj
Lugoj este un oraș cu o comunitate activă care reușește să coaguleze cetățenii în jurul inițiativelor locale chiar dacă este UAT-ul cu cei mai puțini locuitori din cele patru orașe incluse în proiect. Lugojul a strâns 244 de răspunsuri de la cetățeni.
Aproximativ 97,5% dintre respondenți sunt dornici să se implice pentru dezvoltarea verde a orașului. Modul în care își văd implicarea este prin schimbarea comportamentelor astfel încât să aibă un impact mai redus asupra mediului, participarea la activități de voluntariat și participare la consultări publice.
La nivel de educație, lugojenii pun accent pe programe educative pentru copii și elevi, întreprinderea de măsuri de sancționare a unor comportamente care nu sunt ecologice, programe educative pentru adulți, crearea unui fond privat de către firmele locale și multinaționale pentru proiecte verzi și activități pilot cu scop de conștientizare a publicului larg („Ziua Verde”, „Ziua Reciclării”, „Orașul Pedalează”).
La nivel de implicarea cetățenilor, notele peste 9 includ Încurajarea și chiar recompensarea comportamentelor ecologice ale cetățenilor și firmelor (9,27), Înființarea unei platforme virtuale/online de interacțiune/sesizare probleme/propuneri cu cetățenii (9,25), Organizarea de consultări periodice cu cetățenii pentru a găsi soluții noi pentru un oraș mai verde (9,08) și derularea unor programe de bugetare participativă verde, în care cetățenii să propună și să voteze proiecte verzi care să fie implementate de către administrația locală (9,05). La foarte mică distanță se află Sprijinirea campaniilor de voluntariat pe diferite teme relevante pentru transformarea verde (8,93). După cum am observat atât în cadrul workshopurilor derulate prin proiect cât și în alte proiecte implementate în Lugoj, comunitatea urbană este un activă și reprezintă un punct forte care poate fi fructificat atât de liderii urbani, mediul de business și administrația publică pentru a implementa inițiative verzi.
La nivelul Dezvoltării urbane Verzi, cu nota 9,55 s-a votat pentru Realizarea unor acțiuni reparatorii pentru cartierele noi deja existente care nu au fost corespunzător planificate. La mică distanță cu 9,34 se află Implementarea unor proiecte punctuale, necostisitoare dar cu efecte vizibile, de transformare a unor zone restrânse în spații prietenoase cu omul și cu 9,33 pentru Planificarea unor trasee verzi-albastre de-a lungul apelor curgătoare și a lacurilor cu rol de promenadă/relaxare și reglementarea strictă din punct de vedere urbanistic a spațiilor verzi existente și a zonelor care pot fi plantate, inclusiv centuri verzi, păduri-parc, aliniamente stradale, scuaruri etc. Atenția pentru regenerare urbană a cartierelor de blocuri (9,23), dezvoltarea proiectelor pilot de economie circulară (8,98) și impunerea de reglementări urbanistice stricte pentru ansamblurile rezidențiale noi (8,87) arată faptul că oamenii sunt preocupați de modul în care arată propriul oraș și nu sunt mulțumiți de situația actuală a patrimoniului deja construit. Prioritatea administrației publice ar trebui să fie pe creșterea calității vieții în cartiere și pe crearea unor spații publice de calitate.
La nivel de Digitalizare, prima opțiune cu 9,47 reprezintă reducerea birocrației și eliminarea timpului de așteptare prin folosirea de baze de date comune de către instituții și digitalizarea unor servicii publice. Următoarele două note au fost de 8,76, respectiv 8,70 pentru Soluții de tip Smart City pentru economisirea consumului de resurse utilizate pentru servicii publice și Platformă digitală verde, care permite cetățenilor să propună și să voteze implementarea de proiecte verzi, precum și să fie stimulați să adopte comportamente urbane verzi prin “gamificare”. Cea mai mică notă acordată la acest capitol a fost 8,47 pentru soluții pentru managementului traficului și încurajării mersului cu transportul public sau bicicleta. Chiar dacă este un oraș cu un număr redus de cetățeni, povara sistemului birocratic se simte pronunțat de către cetățeni și aceștia își doresc soluții smart care să transparentizeze activitatea administrației și să creeze contextul pentru ca oamenii să se implice în dezvoltarea orașului.
Cea mai ridicată notă pentru mobilitatea urbană este 8,99 și se referă la Încurajarea deplasărilor pe jos sau cu bicicleta/trotineta, prin accesibilizarea zonelor de tranzit și promenadă și prin creșterea siguranței utilizatorilor vulnerabili. Pe locul doi se află cu 8,83 Încurajarea transportului public, prin extinderea, optimizarea și modernizarea acestuia (achiziția de vehicule nepoluante, creșterea frecvenței, menținerea unor prețuri acceptabile la bilete etc.).
Cea mai mică notă din chestionar dată de cetățenii Lugojului este la capitolul mobilitate urbană pe criteriul Descurajarea deplasării cu autoturismul propriu pentru beneficiul și siguranța celorlalți utilizatori, prin măsuri coercitive (creșterea costului parcării publice și rezidențiale, creșterea impozitului pentru anumite categorii de vehicule sau restricționarea pătrunderii în anumite zone din oraș cu autovehiculul personal); unde s-a dat 6,61.
Aceste răspunsuri arată că deși sunt de acord cu transportul nepoluant și modernizarea transportului public, lugojenii sunt încă reticenți când vine vorba de a renunța la utilizarea autoturismului personal. Note mai mici au primit și încurajarea achiziției de vehicule electrice pentru serviciile publice, nota 7,7, și soluții digitale pentru mobilitate urbană alternativă (car- sharing, car-pooling etc.) cu 7,64.
O explicație în acest sens ar fi dimensiunile mici ale orașului, unde nu ar avea sens aceste servicii existând deja servicii tradiționale de taximetrie, maxi-taxi etc. Bicicleta face parte din trecutul istoric al Lugojului, orașul fiind cunoscut ca „Orașul Bicicletelor”, iar creearea de infrastructură necesară acestui mijloc de transport este vitală. Fiind un oraș mic, bicicleta poate fi o opțiune de mobilitate pe distanțe scurte. Legat de achiziția de autovehicule electrice, respondenții au dat o notă care arată că înțeleg beneficiile eliminării gazelor de eșapament dar nu văd această investiție prioritară pentru administrația publică.
La nivel de eficiență energetică, favoritele cu 9,41 sunt Acordarea de facilități fiscale pentru proprietarii care își reabilitează singuri clădirile și Modernizarea iluminatului public prin crearea unui sistem inteligent și sustenabil de gestiune (dimming, LED și resurse regenerabile). Urmează cu 9,28 Realizarea de către autoritățile locale a unor facilități de producere a energiei verzi (parcuri eoliene, solare etc.) pentru alimentarea clădirilor și a echipamentelor publice și cu 9,02 Stimularea și facilitarea pentru producerea de energie verde la nivelul fiecărei clădiri (instalare de panouri solare, pompe de căldură etc. Acești indicatori arată disponibilitatea lugojenilor de a-și reabilita locuințele dar și faptul că au nevoie de o susținere financiară pentru a întreprinde lucrările, precum și intenția de a deveni prosumatori de energie electrică. Reducerea costurilor ca urmare a inițiativelor verzi este bine cunoscută de cetățeni, motiv pentru care notele pentru proiecte în acest sens sunt de peste 9. Comparativ cu celelalte orașe incluse în proiect, Lugojul a acordat cea mai mare notă pentru Realizarea de audituri energetice pentru toate clădirile și certificarea celor eficiente energetic ca ”clădiri verzi” care să beneficieze de diferite facilități; adică 8,5. Având în vedere prioritizarea și notele acordate, putem spune că Lugojul este orașul care înțelege cel mai bine cum eficiența energetică poate produce o mai bună calitate a vieții pentru cetățeni.
În ceea ce privește managementul deșeurilor, toate notele acordate au fost peste 9, prioritatea numărul 1 cu 9,66 fiind Amenajarea unor centre unde să se poată duce deșeurile separate care nu se pot depune la punctele gospodărești sau nu pot fi preluate săptămânal din poartă în poartă. Colectarea, tratarea și reutilizarea apelor pluviale pentru sisteme de irigații, stropirea străzilor și alte utilizări și Valorificarea tratării termice a deșeurilor colectate pentru a produce biogaz ocupă următoarele două poziții. Amenajarea de puncte gospodărești sub sau supraterane cu acces pe bază de card / coșuri stradale inteligente care să faciliteze colectarea selectivă a deșeurilor astfel încât în viitor să se poată implementa reduceri la tariful de colectare pentru cei care le colectează selectiv și Prevenirea risipei de alimente, prin măsuri de tip ”Banca de alimente” care colectează surplus de mâncare și îl distribuie către grupuri vulnerabile au primit 9,1 respectiv 9,09 ca note. Aceste aprecieri indică atât dorințele cât și provocările cu care se confruntă lugojenii. Pentru a încuraja comportamentele verzi și răspunde celor indicate în chestionar, administrația publică ar trebui să identifice soluții pentru colectarea conformă a deșeurilor și valorificarea acestora unde condițiile permit.
La finalul chestionarului, am invitat respondenții să ne ofere sugestii care poate nu s-au regăsit în întrebări. Acestea sunt propunerile venite din Lugoj.
Un oraș verde prin:
- Poliția locală să fie mai prezentă și să amendeze comportamentele non-ecologice
- Plantarea mai multor copaci pe raza municipiului
- Cetățenii să conștientizeze importanța spatiilor verzi
- Igienizarea malurilor râului
- Crearea unei perdele verzi
- Găsirea de soluții pentru stoparea poluării olfactive provenite de la deponeul ecologic de la Ghizela
- Cât se poate de multe parcuri fotovoltaice
Un oraș pentru oameni și biciclete prin:
- Crearea unui sistem complet de piste pentru biciclete
- Piste de biciclete sigure care să conecteze municipiul de localitățile limitrofe
- Decongestionarea traficului prin microbuze școlare care să preia elevii de acasă și să îi transporte către unitățile de învățământ
- Crearea zonelor de promenadă
- Crearea de parcări supraetajate pentru a elibera străzile și eliminarea circulației motorizate din centrul orașului
- Interzicerea accesului auto în centrul orașului, respectiv de la unic la ceasul electric sau Brutăria Ardelean
- Crearea unei infrastructuri care să permită practicarea sporturilor de apă
Un oraș frumos prin:
- Programe de reducerea impozitului pe teren/casa în funcție de spațiul verde amenajat/întreținut, care să includă și spațiul public din fața casei
- Concurs pentru modul în care este amenajat spațiul din cartiere/ din fața locuințelor
- Implicarea elevilor și premierea lor pentru participarea la acțiuni de înfrumusețare a orașului
- Transformarea celor două maluri ale Timișului într-un spațiu de relaxare și promenadă, prin amenajări minimale cu mobilier urban, iluminat public, alei pentru pietoni și biciclete
- Cablurile electrice mutate în subteran
- Degajarea molozului, resturilor din cartierele (mărginașe) ale orașului și menținerea cartierelor curate
Date demografice
Pe baza răspunsurilor colectate din cele patru orașe, am elaborat trei trackuri pentru concursul de soluții UrbanLab for Green Cities. Dacă sunteți din Reșița, Lugoj, Arad sau Timișoara și vreți să vă implicați pentru viitorul verde al orașului, vă invităm să vă înscrieți pe acest link.
Mai multe informații despre concurs găsiți aici și evenimentele noastre de Facebook.
Mulțumim lugojenilor, Primăriei Lugoj și partenerilor noștri pentru completarea și diseminarea Chestionarului Verde! Împreună modelăm viitorul orașelor!
Chestionarul Verde și Urban Lab for Green Cities fac parte din proiectul ”Soluții inovative pentru orașe verzi”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
