Ritmul globalizării tradiționale a scăzut în ultimii ani, iar o nouă formă a fenomenului ia naștere. Chiar și înainte de pandemie, comerțul global a stagnat pentru aproape un deceniu, iar nivelul investițiilor străine directe a scăzut în mod constant din 2007 încoace. Globalizarea unor brand-uri, care o dată părea de neoprit, a încetinit considerabil.
Din anii 1970 până în anii 2000, numărul țărilor în care oamenii puteau să mânânce la un restaurant McDonalds’s a crescut enorm, de la două la peste o sută de state din întreaga lume. Cu toate acestea, firma nu a deschis niciun restaurant într-o altă țară în ultimii 4 ani. Chiar din contră, anumite țări precum Islanda sau Bolivia chiar au “alungat” gigantul american dinăuntrul propriilor granițe. Mari expansiuni ale altor firme au fost adevărate eșecuri – în luna ianuarie, retailer-ul american Walmart și-a încheiat toată activitatea în India.
Totuși, în ultimii ani, un tip diferit de globalizare ia avânt. Un nou tip de estetică acaparează lumea, datorită rețelelor sociale și internetului, iar globalizarea gusturilor pare de neoprit – există astăzi foarte puține orașe în jurul lumii în care un turist să nu poată degusta un latte făcut de Starbucks.
MoveHub a creat un “hipster index” global, care prezintă un clasament al celor mai globalizate centre urbane din lume, luând în considerare numărul de cafenele, magazine de discuri, restaurante vegane și magazine cu articole vintage. Pe primele poziții se clasează, cum era de aștepat, mari centre urbane din SUA sau Europa de Vest. Totuși, această nouă globalizare merge mult mai departe de atât. În Republica Centrafricană cafenelele de hipsteri au acaparat cartiere întregi, restaurante din Congo servesc mâncăruri vegane și capitala Afghanistanului este plină de frizerii la modă, cu nume ca “New York Barber”.
Clasa superioară și clasa de mijloc sunt în creștere peste tot în lume. Asia de Est are o creștere economică impresionantă, alături de alte zone din Orient, iar The Brookings Institutions estimează că clasa globală de mijloc va ajunge să reprezinte aproape două treimi din populația lumii, până în 2030. Banca Mondială afirmă că mai mult de jumătate din oamenii de pe glob trăiesc în orașe, iar această creștere va continua, pentru că orașele sunt capabile să creeze locuri de muncă bine plătite.
Există astăzi peste 270 de milioane de migranți, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, iar acest număr nu a fost niciodată mai mare. Fie că vorbim despre migranți economici sau refugiați, toți contribuie la globalizarea curentului impus de hipsteri și nonconformiști în general. Toți aceștia preiau noi gusturi și experiențe, precum și bani pe care îi trimit înapoi în țara de origine. Turismul și migrația generează educare și expunere la cultura globală. Între 1975 și 2017, numărul de studenți care au urmat o facultate în afara propriei țări a crescus de la 800 de mii la peste 5 milioane. Internetul, de asemenea, permite accelerarea schimburilor comerciale, iar acolo unde comerțul sporește, sporește și cultura.
În ultimă instanță, acest curent nu face decât să intensifice considerabil clivajul dintre rural și urban. Devine astfel, din ce în ce mai clar, că doar orașele vor fi capabile să dea tonul, în viitor – tonul comerțului, educației, culturii și noii globalizări.
Acest material reprezintă o adaptare a articolului “Flat-white world” – The Economist, November 7th, 2020.
Foto: TheEconomist, ab-tc
