Importanța analizelor spațiale în procesul de dezvoltare urbană – Studiu de caz Baia Mare 2024

În contextul urbanismului modern, analizele spațiale au devenit instrumente critice pentru înțelegerea și planificarea dinamicii orașelor. Acestea oferă perspective științifice asupra modului în care fluxurile de oameni se mișcă în spațiul urban și pot, printre altele, să identifice locații strategice pentru viitoarele dezvoltări urbane. Pentru a exemplifica mai bine potențialul acestora, pe baza informațiilor publice, au fost dezvoltate o serie de analize pe trama stradală pentru Baia Mare, orașul natal al autorului.

Ce informații poate transmite trama stradală la o primă vedere?

Maparea tramei stradale în contextul geografic și topografic al unui oraș poate să ofere la prima vedere informații unice despre posibilele modele de dezvoltare. De exemplu, în cazul orașului Baia Mare, după o simplă vizualizare a tramei stradale (Fig1) se pot emite următoarele concluzii:

• Din punct de vedere al gradului de conectivitate pe tot teritoriul UAT-ului, zona sudică (de oraș) beneficiază de un grad de conectivitate mult mai ridicat în comparație cu zona nordică (Firiza, Blidari, etc). Rețeaua densă din sud indică o dezvoltare bine gândită care favorizează mișcarea facilă în interiorul orașului. În contrast, rețeaua fragmentată din nord indică prezența unor cartiere izolate cu acces limitat la oraș. Bineînțeles, aceste aspecte sunt strâns legate de relieful UAT-ului.
• În mare parte, structura tramei stradale este una de grilă (rețea ortogonală) care facilitează accesibilitatea și distribuția uniformă a resurselor. Există în schimb câteva zone cu structură radială, unde drumurile principale converg spre un punct central. Un astfel de exemplu este zona Pieței de Alimente de lângă Centrul Vechi, unde punctul central este sensul giratoriu de lângă piață. În teorie, un astfel de model, semnalează o concentrare a serviciilor și activităților în acel punct central care duce automat către probleme de aglomerație. Aceste probleme devin evidente în această zonă în timpul orelor de trafic de vârf.
• În general, densitatea tramei stradale este una uniformă în partea de sud al UAT-ului (partea de oraș), acest lucru indicând o dezvoltare echilibrată în care zonele centrale sunt bine integrate. În același timp, există zone periferice cu o densitate a tramei stradale mai scăzută, de exemplu, zona de nord a orașului – Valea Borcutului, Valea Roșie, strada Viilor, zona Ferneziu etc, unde această densitate scăzută este datorată reliefului. Un alt exemplu evidențiază zona de sud a orașului, în spatele Gării și Zona Craica, unde cauza principală a unei densități scăzute, proporțională cu dezvoltarea, este linia de cale ferată care acționează ca o barieră în acest sens. Zona industrială de lângă Penitenciar beneficiază de o densitate scăzută din cauza funcțiunii industriale a acesteia. Totuși, zonele cu o densitate scăzută a tramei stradale pot fi văzute ca și zone cu potențial din punct de vedere al serviciilor comerciale.

Analize complexe pe trama stradală

Maparea tramei stradale este doar primul pas către o înțelegere mai amplă a fluxurilor de mișcare și a posibilelor modele de dezvoltare. Analize spațiale complexe și intensive din punct de vedere computațional pe trama stradală, pot să ofere informații și perspective invizibile ochiului liber. Un astfel de set de metode și analize spațiale a fost conceput de către Bill Hillier și alții în jurul anului 1984 și perfecționat de-a lungul timpului de către profesori universitari și companii mari de arhitectură din întreaga lume.  Aceste analize pot descrie într-o manieră vizuală logica de manifestare a unei societăți, sau mai bine spus, aceste analize arată într-o manieră vizuală, legătura dintre felul în care sunt configurate anumite spații sau sisteme urbane și modul în care oamenii percep, se mișcă și utilizează aceste spații sau sisteme.

În cazul orașului Baia Mare, au fost efectuate trei analize spațiale complexe pe trama stradală, mai precis Integrare Spațială, Alegere Spațială și Străzi cu Potențial de Dezvoltare (IRAS – integrare spațială ridicată și alegere spațială scăzută). Aceste analize vizualizează trama stradală ca și o rețea de tip graf, și nu țin seama de sensul de mers al străzilor, viteza de circulație, lățimea străzilor, calitatea stratului de asfalt de pe aceste străzi, dacă străzile sunt în rampă sau în pantă, etc. Aceste analize sunt analize specializate numai pe rețeaua urbană, dar care evidențiază dinamica ascunsă a rețelei.

Integrare Spațială – trama stradală a orașului Baia Mare 2024 – o analiză de perspectivă spațială

Indicele de Integrare Spațială face referire la cât de bine conectat este fiecare segment de stradă din rețea față de toate celelalte segmente de străzi din aceeași rețea. În teorie, acest indice arată cât de complex este procesul de a se ajunge la un segment de stradă din toate celelalte segmente de stradă. Cu cât un segment de stradă este mai accesibil (integrare spațială ridicată), cu atât acesta devine mai popular în rețea. Această analiză poate să “prezică” gradul de utilizarea pietonală al unei străzi din rețea – fiind astfel un indice de perspectivă.

 

 

De exemplu, pentru analiza de Integrare Spațială la nivelul întregii rețele (Fig.2) se poate observa că marea majoritate a străzilor din centru sunt bine integrate, ceea ce le face populare pentru traficul pietonal. Fiind populare pentru traficul pietonal, este indicat ca aceste străzi să încurajeze mersul pe jos și astfel să beneficieze de infrastructură pietonală minimă precum: trotuare la standarde separate de arterele de circulație auto, iluminat public, vegetație (copaci) pentru a minimiza impactul insulelor de căldură urbană, mobilier urban (bănci) pentru repaus etc. În cea mai mare parte, străzile cu integrare spațială ridicată din Baia Mare beneficiază de acest minim necesar. Nu este încurajată amplasarea pistelor de bicicletă pe trotuar, deoarece această pot perturba fluența traficul pietonal. Străzile din partea de nord (zona Ferneziu, Firiza) nu sunt bine integrate la nivel global, deci nu sunt populare pentru mersul pietonal la nivelul întregii rețele.

Dacă în prima fază analiza a fost derulată la nivelul întregii rețele, pentru o vizualizare mai detaliată și date mai exacte la nivel de cartiere, analiza a fost derulată pe fiecare punct din rețea pe raze de 1200m, 800m, respectiv 400m (GIF/VIDEO.1). Aceste imagini arată, pentru fiecare segment de stradă, care este indicele de integrare spațială perceput pentru deplasări de 15, 10 sau 5 minute de mers pe jos. Cu alte cuvinte, pentru deplasări de 15,10 sau 5 minute, popularitatea segmentelor de stradă din rețea se schimbă comparativ cu perspectiva globală. GIF/VIDEO.1 poate fi utilizat astfel pentru a evidenția și prioritiza segmentele de stradă, intersecțiile sau zonele ce ar trebui să beneficieze de infrastructură pietonală modernă, inclusiv treceri de pietoni luminate, semaforizare inteligentă și supraveghere video. Pe lângă acest lucru, zonele cu integrare spațială ridicată la 400 m sunt încurajate să beneficieze de activități mixte și diversitate culturală, precum spații comerciale, birouri, locuințe și zone pentru evenimente culturale corelate cu un design urban prietenos precum parcuri de cartier cu locuri de joacă și spații verzi, dar și stații de transport public și parcări pentru biciclete.

Alegere Spațială – trama stradală Baia Mare 2024 – o analiză de eficiență spațială

Indicele de Alegere Spațială arată probabilitatea ca un anumit segment de stradă să fie utilizat pentru deplasări de tipul „cel mai scurt traseu” din orice punct al rețelei până în oricare alt punct al rețelei. Aceste segmente de stradă au o importanță strategică pentru fluxurile de mișcare în cadrul unei rețele urbane.

 

Analiza globală pe întreaga rețea de străzi (Fig.3) evidențiază bulevardele principale ale orașului ca fiind cele cu un grad de alegere spațială ridicat. Este astfel încurajată planificarea rutelor de transport public pe aceste artere, de exemplu prin benzi dedicate pentru transportul public. Pentru a încuraja tranzitul și a descuraja staționarea de autovehicule pe aceste artere, este indicată utilizarea parcărilor cu preț dinamic (preț ridicat la ore de vârf, și preț scăzut seara). De asemenea, pe aceste artere, este încurajat transportul multimodal prin piste de bicicletă separate de traficul pietonal si cel auto, dar și trotuare largi pentru pietoni care să poată susține fluxuri ridicate de trafic.

De asemenea, pe arterele cu alegere spațială ridicată, este indicată lărgirea benzilor de circulație, cu mențiunea că lărgirea acestora va încuraja traficul motorizat, iar pe termen mediu și lung va încuraja utilizarea mai frecventă a mașinilor în oraș, până la momentul în care rețeaua va ajunge la capacitate maximă. Deși poate părea contraintuitiv, pe aceste artere trebuie să fie încurajat transportul multimodal și descurajată staționarea autovehiculelor rutiere. Siguranța rutieră și pietonală devine astfel o prioritate pe aceste artere și poate fi obținută prin integrarea tehnologiilor inteligente, sistemelor de management al traficului în timp real, monitorizarea calității aerului sau soluții pentru iluminat inteligent, pentru a optimiza performanța acestor străzi.

Analiza de alegere spațială derulată pe fiecare punct din rețea pe raze de 1200m, 800m, respectiv 400m (GIF/VIDEO.2), permite vizualizarea zonelor cu potențial de a deveni piețe publice în cartiere. Aceste zone atrag natural trafic, și, deci sunt zone ideale pentru activități comerciale, activități ce necesită vad comercial. Un design urban care să permită orientarea facilă pentru persoane care nu sunt familiarizate cu aceste zone este obligatoriu dar și spații publice și amenajări atrăgătoare. Acest lucru poate fi obținut prin semnalizări stradale, indicatoare sau structuri vizuale și piețe sau parcuri situate în apropierea acestor zone. De asemenea, accesul la funcțiuni economice și sociale poate spori atractivitatea economică a acestor zone pe tot parcursul anului.

IRAS (integrare ridicată și alegere scăzută) – trama stradală Baia Mare 2024 – o analiză de potențial ascuns

Segmentele de stradă care se încadrează în categoria IRAS (Integrare Ridicată și Alegere Scăzută) prezintă potențial pentru dezvoltare, însă acest potențial rămâne, de multe ori, neexploatat. Străzile din această categorie sunt bine conectate la rețea, ceea ce le face ușor accesibile, dar nu sunt rute principale preferate pentru tranzit, fiind mai puțin utilizate pentru deplasările care urmează cel mai scurt traseu. Această situație sugerează o subutilizare a capacității acestor străzi, dar în același timp, reprezintă o oportunitate pentru a revitaliza zonele adiacente.

 

Pentru segmentele de stradă clasificate ca IRAS (Fig.4), planificatorii urbani pot să orienteze strategiile de regenerare urbană și investițiile către aceste zone. Aceste străzi au un potențial ridicat pentru dezvoltări care să sporească atractivitatea zonelor, cum ar fi proiectele de reabilitare urbană, introducerea de funcțiuni mixte și dezvoltarea infrastructurii pietonale și cicliste. Crearea unor spații publice atrăgătoare și stimularea activităților economice locale pot transforma aceste străzi în puncte de interes pentru rezidenți și vizitatori.

De asemenea, străzile IRAS ar putea fi punctele de lansare ale unor inițiative de mobilitate urbană sustenabilă. Deoarece nu sunt intens utilizate pentru tranzitul auto, aceste segmente pot deveni ideale pentru extinderea rețelelor de piste de biciclete, trotuare largi, zone verzi și chiar zone pietonale sau shared spaces, reducând astfel dependența de autoturisme și încurajând spiritul de comunitate. O astfel de transformare ar putea redistribui fluxurile de mișcare pietonală și ciclistă, echilibrând mai bine utilizarea spațiului urban și decongestionând arterele principale.

Analiza IRAS derulată pe fiecare punct din rețea pe raze de 1200m, 800m, respectiv 400m (GIF/VIDEO.3), permite identificarea segmentelor care pot contribui la crearea de micro-centre urbane sau noi zone de interes în cartierele periferice sau în zone mai puțin dezvoltate din Baia Mare. Aceste micro-centre pot deveni poluri de activitate socială și economică, stimulând integrarea spațială a cartierelor și creând o mai bună distribuție a infrastructurii urbane. De asemenea, aceste micro-centre pot deservi comunități locale prin oferirea de spații publice, parcuri și servicii esențiale, crescând astfel calitatea vieții pentru locuitorii din zonă.

Dezvoltarea de funcțiuni mai discrete în zonele IRAS, precum spații de birouri mici, centre educaționale, ateliere de creație sau locuințe colective de dimensiuni reduse, poate fi o soluție pentru a valorifica potențialul acestor segmente subutilizate. Aceste funcțiuni ar putea genera o activitate economică constantă, fără a aglomera excesiv zona, păstrând un echilibru între nevoile comunității și cele economice. Pentru investitori, aceste zone sunt atractive datorită prețurilor mai accesibile ale terenurilor și potențialului de creștere a valorii, în special în contextul unei reconfigurări urbane care stimulează integrarea spațială și mobilitatea sustenabilă.

Și totuși, în final, de ce sunt importante analizele spațiale?

Concluzionând, analizele spațiale oferă o perspectivă aparte asupra dinamicii urbane, putând să ajute la identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare și optimizare a infrastructurii, așa cum a demonstrat studiul de caz din orașul Baia Mare. Prin evaluarea rețelei stradale pe baza analizelor de Integrare Spațială, Alegere Spațială și segmentare IRAS, este posibilă identificarea strategică de oportunități pentru îmbunătățirea conectivității, crearea de spații publice atractive și dezvoltarea de funcțiuni mixte care să susțină atât fluxurile de mișcare, cât și creșterea economică locală. Integrarea acestor date în planificarea urbană poate ghida investițiile și regenerarea urbană într-o manieră sustenabilă și eficientă, transformând zonele cu potențial în noi poluri de activitate socială și economică, sprijinind astfel o dezvoltare echilibrată și adaptată nevoilor comunității.

 

Despre Autor

Ionuț Mărieș este Consultant Senior în Dezvoltare Urbană, specializat în tehnologia urbană. Cu o carieră concentrată pe dezvoltare urbană strategică, a jucat roluri determinante în proiecte care acoperă reziliența infrastructurilor critice, sisteme integrate de transport sustenabil, legături urban-rural, regenerarea urbană, eficiență energetică dar și adaptarea la efectul schimbărilor climatice. Activitatea sa se extinde în întreaga Uniune Europeană, ajutând administrațiile locale să construiască orașe mai inteligente și mai reziliente. Ionuț este absolvent al Aarhus School of Business and Social Sciences, Ljubljana Faculty of Economics, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Institute for Advance Architecture of Catalonia. Printre altele, este co-autor a mai multor publicații, inclusiv „Orașul Românesc 4.0” și „Activele Urbane ale Căilor Ferate Române” și fondator Deep Dive Conversations, podcast specializat pe dezvoltare urbană.

 

Main photo: Visit Baia Mare