Matthew Baldwin, șeful Misiunii 100 Orașe neutre-climatic până în 2030 a discutat cu Grațian Mihăilescu despre cum putem transpune ideea de zero emisii în realitate, cum se pot crea sinergii între orașele membre, ce stimulează administrațiile locale să își asume rolul de lider și cum putem implica oamenii în proiect.
Ce înseamnă un oraș verde pentru dumneavoastră ca cetățean și ca șef al misiunii?
Pentru mine, ca cetățean, un oraș verde este despre a trăi într-un oraș locuibil și amiabil, un oraș unde poți vedea că oamenii se simt în largul lor. Știți, există un desen grozav de la New Yorker, unde apar doi bărbați care stau în fața unui oraș în care copiii se joacă și alți oameni se dau cu bicicletele, beau cafele și joacă șah. Unul spune celuilalt „Ce s-ar întâmpla dacă schimbarea de climat nu e reală și am făcut toate aceste schimbări degeaba?”. Ideea de a acționa împotriva schimbărilor climatice este că putem obține aceste co-beneficii enorme. Dacă reducem aceste gaze cu efect de seră, ce sunt urgența noastră planetară, putem obține aer mai curat, mai puține ambuteiaje în trafic și reduce costurile de energie. Nu trebuie să fim ostaticii lui Vladimir Putin și ai hidrocarburilor lui. Putem deveni independenți din punct de vedere energetic. De ce ne concentrăm pe orașe? Pentru că orașele au această energie arzătoare și își doresc să facă aceste schimbări. Când te întâlnești cu primarii e ca și când primești un șoc de energie din partea lor a realiza lucruri.
Cum vor deveni aceste măsuri, care sunt concepte la nivel European, să devină realitate la nivel local?
La Bruxelles ne spunem uneori că trebuie să ne conectăm cu cetățenii și cred că modul prin care facem asta prin misiune este de jos în sus, nu spunând că la Comisie avem toate răspunsurile și ei să asculte ce trebuie să facă. Misiunea este despre a asculta orașele în legătură cu planurile lor, a le aduce împreună ca să învețe unele de la celelalte și a le invita să accepte provocarea de a fi neutre climatic până în 2030, să își dezvolte planul, să lucreze cu noi. Avem acest grup mare de orașe, am anunțat în 28 aprilie cele 100 de orașe neutre climatic până în 2030 din fiecare stat membru, toate 27. Inclusiv din România, am avut 13 orașe aplicante din România și am putut alege doar trei. Deci parte a strategie este de a ajuta să creăm în România o rețea puternică de cetățeni și orașe care vor să ajungă la zero emisii de carbon. Orașe minunate precum Brașov și Timișoara, care au aceste ambiții dar nu sunt pe lista de 3 selectate, sunt în atenția noastră pentru a lucra cu ele.
Cum doriți să stimulați orașele să ia acțiune, să lucreze cu ONG-uri și sectorul privat pentru a conduce inițiativele net-zero?
Într-adevăr, ele trebuie să conducă, își doresc să fac acest lucru și deja conduc. În locuri precum Cluj deja s-a început procesul. Așadar, aș folosi cuvântul „a stimula”, este mult mai potrivit decât „a forța”. Nu avem nicio putere să forțăm orașe sau cetățeni sau guverne să ia acțiune și nu vrem asta. Ideea pe care o avem cu aceste contracte de climat încheiate cu orașele e că nu reprezintă obligații. Comisia Europeană nu va da Clujul în judecată dacă nu își atinge țintele, asta e o nebunie. Ideea este ca orașul Cluj-Napoca să facă ce își dorește, noi să-l ajutăm și să ajutăm alte orașe să face ce își propun. Cred că rolul meu este să ajut la găsirea cât mai multor finanțări, dar mă gândesc și la asistența oferită orașelor să își dezvolte propriile rețele cetățenești care să încurajeze asta. „Forțarea” vine de la cetățenii care trăiesc în acele orașe, care spun că nu vor ca mașinile să treacă pe strada lor mereu și să fie un mediu periculos pentru copii să se joace, că nu vor să se confrunte cu facturi enorme la energie, că vor să își izoleze casele ca să nu mai plătească atât. Aceasta este presiunea pusă pe primari, ei simt asta și conduc mișcarea
Cum credeți ca administrația publică va fi stimulată să investească în acest gen de proiecte când trebuie să dezvolte sistemul educațional, sanitar și de transport?
Când am lansat misiunea, toți ne spuneau ca vom primi aplicații doar de la orașe din Suedia, Finlanda și Olanda și alte orașe care s-au gândit la neutralitate climatică de mult timp. Eram îngrijorat în privința asta, dar nu trebuia să fiu pentru că avem această masă uriașă de orașe interesate din Europa de Sud și Sud-Est. Sunt foarte încântat că avem atâtea candidaturi și atâta interes. Orașele din Sud-Est au șansa să facă un salt înainte deoarece vin mai târziu cu energia intensă despre care vorbeam. În Europa de Nord și Nord-Vest s-au gândit la asta și au construit autostrăzile acum 20, 30, 40 de ani, dar nu este vorba doar de autostrăzi. Este despre conexiuni pe cale ferată. Vorbeam cu orașul Marseille. Ei nu au niciun mijloc de transport public în partea de nord a orașului și vor folosi misiunea ca să treacă în următorul stagiu al dezvoltării. Am ajuns pe prima stradă inteligentă din Cluj care este conectată, care are piste de biciclete, benzi de autobuz și așa mai departe. Acesta este viitorul. Revenind la povestea celor doi bărbați care întreabă dacă este necesar. Cred că odată ce oamenii încep să simtă beneficiile își vor dori mai mult atât de la modul în care își trăiesc viața cât și pentru copiii lor în viitor. Generația mea a cauzat foarte multe dintre probleme, generația voastră va trebui să meargă mai departe și copiii voștri vor culege beneficiile.
Cum implicăm oamenii în misiune?
Pe mine mă întrebi? Voi faceți deja asta. Nu o să vin să încerc să reinventez rețelele românești. Voi le aveți deja. Rețele sunt de fapt misiunea. Ele vor lucra, sper, direct cu autoritățile locale. Clujul se duce la rețelele ei și la cetățeni ca să le spună că au nevoie de implicarea lor. Avem nevoie de implicarea cetățenilor pe străzile lor, în orașele lor, în serviciile orașului pentru care plătesc. Sfatul meu este să lucrați împreună. Să creați o rețea de orașe care sunt determinate să producă această schimbare. Asta va genera finanțarea și suportul politic de care aveți pentru a livra aceste schimbări pentru oameni. Lucrați cu rețele internaționale din Bulgaria, Germania, Turcia, cu orașe care vor să producă această schimbare. Orașele învață cel mai bine unele de la altele. Cred că ceea ce încearcă Comisia să facă este să stimuleze asta, să fie un partener, un sponsor și un ambasador al eforturilor voastre din orașe pentru a livra schimbarea.
Vă invităm să urmăriți interviul pe larg accesând videoul de mai jos. UrbanizeHub și-a asumat rolul de partener informal încă de când Misiunea a fost anunțată în premieră pentru România pe scena UrbanTalks Brașov. Am oferit asistență orașelor în procesul de aplicare și am promovat prin canalele noastre inițiativa la nivel național. Vom continua să fim alături de comunitățile care își asuma țintele net-zero, pentru că doar împreună putem contura viitorul orașelor!
