Sărăcia și inegalitatea socială au crescut în Barcelona de la începutul crizei financiare. Venitul pe cap de locuitor a crescut cu 11% în districtele bogate, în timp ce în cele mai sărace districte a scăzut cu 27%. Diferența de venituri a fost mai mult decât dublată în ultimii cinci ani. Acest decalaj nu a afectat doar cele mai excluse sectoare sociale, unde sărăcia a devenit cronică, ci și imigranții, familiile cu copii, părinții singuri și părți semnificative ale clasei de mijloc. Sărăcia afectează și angajații care au salarii mici, locuri de muncă precare sau part-time (sau toate acestea combinate).
Manifestările sărăciei rezultă dintr-o serie de factori interconectați care se acumulează pe aceleași grupuri: lipsa veniturilor este combinată cu dificultăți în găsirea locuințelor accesibile, rate de abandon școlar, probleme de sănătate sau sărăcia energetică, printre altele.
În cele din urmă, sentimentul grupurilor cele mai afectate de criză este că sunt subiecți pasivi, cu un spațiu foarte mic de intervenție în a propune soluții reale pentru ei, așa că ei fie pleacă în străinătate, organizează proteste sociale sau încearcă să subziste în economia informală.
Proiectul se bazează pe decizia orașului de a implementa un venit minim garantat (GMI) pentru a suplimenta veniturile din zonele cele mai defavorizate și sărace din oraș. În jur de 1.000 de gospodării ar trebui să primească acest venit minim în prima fază a proiectului.
Implementarea GMI în rândul gospodăriilor aflate în situații de sărăcie ar trebui, de asemenea, să determine o analiză comparativă a costurilor politicilor care vizează combaterea sărăciei, cu scopul final de a dezvolta servicii de asistență mai eficiente.
Este o soluție nouă adaptată la noile fenomene legate de sărăcie care apar în oraș. Sistemul municipal GMI va oferi familiilor securitate, libertate și responsabilitate mai mare ca o pârghie în depășirea sărăciei.
Noua strategie se bazează pe câteva elemente de bază: testarea mai multor tipuri de GMI; combinarea GMI cu politici active integrate private și private one-stop-shop și consolidarea inițiativei locuitorilor și a comunității.
Acest ecosistem inovator de luptă împotriva sărăciei include și un set de servicii puse la dispoziția persoanelor care beneficiază de venituri, o mai bună înțelegere a sărăciei bazată pe poveștile de viață ale celor afectați, o monedă socială care să acopere o parte a GMI și noi forme de co-creare, interrelație între servicii, implicarea comunității și cooperare public-privat.
Sărăcia monetară va fi redusă semnificativ în rândul caselor care primesc GMI, cu un impact pozitiv asupra altor dimensiuni legate de sărăcie. De asemenea, punerea în aplicare a GMI va avea un impact pozitiv asupra eficienței politicilor de incluziune socială, prin relaționarea mai bună a serviciilor cu utilizatorii, coordonarea mai bună a acestora în toată zona și asigurarea unei mai bune înțelegeri a sărăciei.
Beneficiarii GMI vor dezvolta procese care să le favorizeze autonomia și capacitatea de a lua decizii cu privire la opțiunile lor de viață și să-și reducă dependența de subvenții pe termen mediu și lung.
Se așteaptă concluzii semnificative cu privire la cele mai eficiente mijloace de combatere a sărăciei, prin procese de evaluare cantitativă și calitativă în curs, comparand diferitele OGM, utilizarea serviciilor și comportamentul destinatarilor.
Implementarea venitului minim garantat ar trebui să ofere oamenilor securitate, libertate și responsabilitate mai mare ca o pârghie pentru a depăși sărăcia. Ca proiect pilot, va compara efectele pe care acest venit cu diferite condiții și modalități le va avea asupra atenuării sărăciei și îmbunătățirii incluziunii.
