În cadrul conferinței Urban Talks, partenerii de la Banca Mondială au lansat cele 3 rapoarte strategice: România Metropolitană, Îndrumarul pentru comunități locale – Atragerea investițiilor private, și Ghidul de bune practici în dezvoltarea urbană în România.
Marius Cristea, Banca Mondială, expert în dezvoltarea urbană și Viorela Sfârlea, au prezentat aceste rapoarte.
Povestea noastră ca și echipă care lucrează pe dezvoltare urbană începe acum 5-6 ani de zile cu o idee fixă: o țară nu se poate dezvolta fără orașe competitive.
Am vrut să mergem mai departe și să demonstrăm că dezvoltarea rurală și cea urbană merg mână în mână. Așa am ajuns la conceptul de dezvoltare metropolitană.
Studiul pornește cu definirea zonelor metropolitane ca zone urbane funcționale din România, zone din jurul orașelor caracterizate de o anumită dinamică, unde există oameni care fac naveta sau se fac investiții. Pentru acest raport s-au analizat toate cele 40 de reședințe de județ, cu cât orașele sunt mai dezvoltate, cu atât și zonele lor metropolitane sunt mai mari. O unire a acestor zone, o integrare funcțională a lor, pentru ca și oamenii care stau in zonele rurale vor avea acces la serviciile urbane.
” Zonele metropolitate si aglomerările urbane sunt motoarele economice ale unei economii. Este o lege a dezvoltării că urbanizarea și dezvoltarea socio economică merg mână în mână. La nivel european, zonele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt zone urbanizate care au o densitate foarte ridicată a locuirii. Niciodată în istoria omenirii creșterea economică nu a fost mai mare decât creșterea demografică. Pentru a vinde mai mult la nivel global, trebuie să ai mai mulți clienți. Dacă noi intrăm într-o fază de stagnare demografică așa cum se intamplă în prezent in cazul Europei, nu avem cum să creștem economic mai mult decât o facem în prezent. „
Pentru a deveni mai competitive, metropolele românești trebuie să atragă oameni.
România are încă RESURSE INTERNE pentru a susține procesul de urbanizare – oameni din zone rurale și orașe mici, ce nu sunt parte a unei zone metropolitane. Cu toate acestea, România are cel mai scăzut grad de urbanizare din Uniunea Europeană, 55%. Declinul demografic amenință perspectivele de dezvoltare economică ale României și trebuie găsită o metodă pentru a stopa fenomenul de migrație.
Ce trebuie să facă orasele pentru a deveni atractive? Sa aiba o viziune. Oamenii nu se mai mută într-un anumit oraș numai pentru salariu ci în primul rând pentru calitatea vieții: servicii medicale, educatie de calitate, spații verzi etc.
Pe partea de locuire nu stăm foarte bine, prețurile au ajuns la nivel de NY si standardele de Kuala Lumpur. Nu există o politică de locuire nicăieri in țară.
O altă soluție ar putea veni tot de la orașe. Orașele au nevoie de o politică mult mai activă pentru atragerea de investiții. Există uneori orașe de aceeași dimensiune, ca de exemplu Brăila și Oradea, unde se vede clar diferența în ceea ce privește volumul de investiții.
Așadar, pentru a deveni mai competitive, metropolele românești trebuie să atragă investiții.
Pentru o dezvoltare economică este necesar accesul la piețe. România are o mare oportunitate în acest sens și anume accesul la piața UE care reprezintă 25% din ceea ce se consumă la nivel global. O mare parte dintre firmele mari nu sunt încă prezente în România. Administrațiile locale din România ar trebui să fie mult mai pro-active în atragerea investitorilor străini, mai ales firmele cu acces la piețe mari și firme cu valoare adăugată mare, ce oferă salarii generoase angajaților lor.
Pe ce sectoare ar trebui să se focalizeze o țară pentru a se dezvolta?
Europa este o regiune destul de manufacturieră, America fiind axată pe partea de software. Având acest profil economic european, în România se prevăd investiții pe partea de echipamente de transport auto sau feroviar, electronice si electrocasnice si industrie chimică.
Dar pentru a atrage oameni și investitori, metropolele românești au nevoie de viziune. Pentru a atrage oameni și investitori, metropolele românești au nevoie de măsuri integrate.
Ghidul de bune practici pentru îmbunătățirea calității vieții
“Orașele din România sunt pe atât de puternice, pe cât sunt de conectate unele cu celelalte – nu doar la nivelul infrastructurii, ci și al schimbului de bune practici. Mai mult, efectele dezvoltării principalelor centre urbane se propagă și către localitățile din regiune, astfel că sporirea numărului de orașe prospere este vitală pentru creșterea sustenabilă la nivel național. În acest sens, dorim să oferim administrațiilor locale repere concrete, dar și să evidențiem realizări care merită cunoscute de către toți cei interesați de dezvoltarea orașelor din România.”
Acest ghid nu este doar un diagnostic al celor mai des întâlnite probleme în orașele din România. De asemenea, prezintă studii de caz și potențiale soluții sub forma unui schimb de bune practici între orașe.
Studiul nu elogiază perfecțiunea, ci urmărește o anumită coerență a măsurilor locale care dau rezultate;
Ghid tematic care să ofere o viziune de ansamblu, dar și un instrument de lucru: selecția și sinteza legislației relevante și accentul pe facilitarea implementării rapide a unor măsuri, prin studii de caz;
Orașele din România au în față o serie de provocări comune, iar soluțiile sunt mai aproape decât ar părea. Am încercat, prin acest raport, să le aducem și mai aproape.
Temele abordate sunt:
- Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe. Au loc următoarele etape: identificare și inventariere, înștiințarea asociației de proprietari, hotărîrea adunării generale a proprietarilor, proiectarea lucrărilor, executarea lucrărilor, recepția la terminarea lucrărilor, recepția finală
- Spațiile interstițiale din cartierele de blocuri. În Oradea de exemplu, există asociații care au gestionat aceste spatii, au desființat garajele si au plantat arbori.
- Platformele subterane de colectare a deșeurilor. Slatina a ajuns la aproape un nivel de 100% de înlocuire a platformelor din oraș cu platforme subterane
- Gestionarea spațiilor verzi publice de catre persoane fizice si companii. Primăria Cluj-Napoca derulează din 2012 un program numit Adoptă un spațiu verde care practic înseamnă administrarea, amenajarea și finanțarea întreținerii unui spațiu verde de către o companie privată
- Modernizarea infrastructurii urbane. În Brașov de exempu s-a efectuat amplasarea rețelelor de cabluri în mediul subteran
- Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Asociația Municipiilor din România a propus un proiect de lege privind exproprierea în vederea efectuării unor lucrări de regenerare urbană. Proiectul a fost aprobat iar propunerile de regenerare urbană și mobilitate urbană pot fi finanțate prin POR 2014-2020, Sprijinirea Dezvoltării Durabile 4.2 respectiv 4.1.
- Reabilitarea centrelor istorice este susținută în Oradea prin granturi de la primărie de 20% pentru intervenția asupra clădirilor monument-istoric. De asemenea, pentru clădirile situate în centrul istoric, Primăria oferă sprijin la realizarea documentației tehnice, a dirigenției de șantier și obținerea avizelor pentru autorizația de construire și asigură contravaloarea acestora. Pentru cei care nu au finanțarea necesară, Primăria oferă împrumuturi pe 5 ani fără dobândă.
- Arta stradală și regenerarea spațiilor publice – Craiova și Sibiu
- Regenerarea urbană a unor foste platforme industriale – măsuri s-au luat în Brașov
- Învățamântul profesional dual – Modelul Școlii Duale Cool Academy – Colegiul Tehnic „Maria Băiulescu”, Brașov, Modelul Școlii Profesionale Germane Kronstadt, Brașov
- Parcuri industriale integrate – Delwer Systems Brașov
În cele din urmă, este important ca Guvernul și Uniunea Europeană să susțină dezvoltarea zonelor metropolitane prin:
- Descentralizare
- Investiții Teritoriale Integrate pentru Zonele Metropolitane și Aglomerările Urbane în perioada de programare 2021-2027
- Program Național de Dezvoltare a Zonelor Metropolitane și a Aglomerărilor Urbane.
Prioritățile Orașului Tău
Proiectul a fost prezentat de Adina Vintan, Bianca Butacu & Ioana Irimia.
Scopul acestui proiect a fost aducerea împreună a cetățenilor și autorităților publice subnaționale. De asemenea, a fost o conturare a primei misiuni de dezvoltare metropolitană din țară. Peste 100.000 de cetățeni au participat la campania Alege „Prioritățile Orașului Tău”!
Peste 59% dintre proiectele alese sunt de infrastructura de transport rutier, urmată de infrastructura de sănătate. Brașov, București, Constanța, Cluj, Sibiu au avut peste 7000 de voturi înregistrate. București a votat extinderea și modernizarea reţelei de metrou, modernizarea la 4 benzi a Centurii, realizarea autostrǎzii de centurǎ AO. În Brașov s-au ales extinderea aeroportului alǎturi de Spitalul Regional de Urgenţǎ și construcţia autostrǎzii Comarnic-Brașov. Cluj, Constanța și Sibiu au ca prioritate construirea spitalului regional.
Am scris mai multe despre acest proiect într-un articol separat ce poate fi accesat aici. De asemenea, hărțile și toate rezultatele pot fi accesate pe site-ul oficial al proiectului.
Sursă imagini: https://www.brookings.edu/, www.prioritatileorasuluitau.ro, prezentare în cadrul Urban Talks 2019
Sursă text: prezentare Banca Mondială în cadrul Urban Talks 2019
