home Orașe Verzi, Proiecte & Orașe Ljubljana – Capitala Europeană Verde în 2016

Ljubljana – Capitala Europeană Verde în 2016

Ljubljana, câștigătoare a titlului de Capitală Verde a Europei în 2016, este un oraș care te va surprinde. Este unic – deși foarte mic, este foarte primitor și oferă o calitate a vieții extraordinară. În cei 170 de metri pătrați vei găsi toate caracteristicile metropolelor, dar vei fi fascinat și de cât de curat, sigur și prietenos este orașul. Întreaga regiune urbană a Ljubljanei are aproximativ 538.000 de locuitori. Unii spun – inclusiv primarul – că locuiesc în cel mai frumos oraș din lume. Dacă nu crezi, mergi și verifică. 

Cum au făcut-o?ljubljana verde

Încă din 2007, când au introdus Viziunea pentru Ljubljana 2025, au vrut să se asigure că orașul lor devine sustenabil și ideal până în 2025. Un oraș care ocrotește istoria, asigură calitatea vieții, siguranță și toleranță, are un impact redus asupra mediului și este conectat cu natura. În Viziune, dezvoltarea durabilă și planificarea urbană sunt două concepte interconectate în mod armonios.

După Viziunea pentru 2025, mai multe strategii și planuri de durabilitate au fost dezvoltate și adoptate de către Consiliul Local, pentru protecția mediului, energie regenerabilă, mobilitate, zero deșeuri și alte astfel de idei. Acum câteva luni, a fost adoptată o nouă Strategie pentru Dezvoltare Durabilă (2020).

Guvernul local a decis că prioritatea trebuie să fie transformarea într-un oraș prietenos cu oamenii, care în termeni de transport înseamnă răsturnarea piramidei modurilor de transport – automobilele personale să ajungă pe ultimul loc în preferințele oamenilor și în ceea ce privește ușurința navigării orașului.ljubljana verde

Acest lucru a fost luat în considerare în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, adoptat de Consiliul Local în 2012. Folosind diverse măsuri integrate de mobilitate durabilă, planificare urbană și protecție a mediului, plănuiesc ca până în 2020 să reducă emisiile de CO2 cu 30%, să reechilibreze distribuția modurilor de transport astfel încât o treime din călătorii să fie făcute cu transportul public, o treime pe jos sau cu bicicleta și doar o treime cu mașina, așa cum arată imaginea de mai sus. O schimbare drastică față de cum era împărțit transportul în 2011, însă până acum, mersul pe jos a câștigat deja foarte mult teren în defavoarea mașinilor personale.

Viziunea stă la baza dezvoltării Ljubljanei și din 2006 au reușit să implementeze peste 1700 de proiecte ce respectă planurile din acest document, cum ar fi:

  • Transformarea centrului într-o zonă pietonală, extinderea rapidă a zonei ecologice și a spațiilor verzi (ce acum acoperă 3/4 din Ljubljana), și renovarea spațiilor degradate;
  • Modelul zero deșeuri (63% din deșeuri sunt colectate separat), conservarea surselor de apă

Iată câteva poze cu zone din oraș înainte și după implementarea proiectelor:

ljubljana capitala

Schimbări radicale în centrul orașului

Cele mai mari schimbări sunt vizibile în centru – zona pietonală a fost extinsă cu 620% din 2007 și acum are în jur de 100.000 de metri pătrați. Oferă spații publice de calitate pentru diverse evenimente culturale și sportive, dezvoltare de afaceri sau pentru simpla socializare.

„Renașterea” nu este concentrată doar în centrul orașului și în zona pietonală, ci se petrece în toată Ljubljana și are mai multe scopuri, precum renovarea zonelor degradate, construirea de spații publice verzi și de locuri de joacă pentru copii, eco-renovarea școlilor și grădinițelor, facilități sportive și culturale, etc.

ljubljana verde

O noutate anul trecut a fost renovarea Străzii Slovenska, fostă arteră principală de trafic din centru. În septembrie 2013 a fost interzis pentru prima dată accesul mașinilor cu excepția transportului public, însă doar temporar.

Autoritățile au promis atunci să recondiționeze zona permanent, iar în doi ani au transformat-o complet. Au implementat un regim de trafic alternativ și au creat spații comune dedicate doar pentru pietoni, cicliști și transport public.

Strada este acum plină de arbori tineri și plante ce atrag fluturii și albinele. După introducerea schimbărilor în trafic, concentrația de carbon din zonă a scăzut cu 70%, iar în zonele alăturate nu a mai crescut, așa cum era de așteptat.

.

ljubljana capitala
Evoluția străzii Slovenska – „sufrageria” Ljublianei.

 

ljubljana capitala
Recondiționarea străzii Slovenska.

 

ljubljana transport

În ultimul an au apărut multe lucruri noi în Ljubljana, inclusiv autobuze electrice, spații de parcare cu plată prin SMS, un program de bike sharing cu rute tematice, un tren electric pentru turiști și carduri de transport multifuncționale (autobuz + tren).

Municipalitatea rămâne ambițioasă, iar anul acesta plănuiește să să adauge mai multe autobuze electrice și puncte de încărcare, extinderea rețelei de biciclete și parcurilor pentru biciclete, combinarea ciclismului cu transportul public, îmbunătățirea infrastructurii de drumuri pentru a încuraja mersul pe jos și ciclismul, dar și adăugarea de cantități masive de spații verzi precum grădini, locuri de joacă și parcuri.

Planurile sunt acompaniate de o campanie de promovare intensă – de exemplu, numai în timpul Săptămânii Europene a Mobilității au implementat 13 măsuri permanente, 9 activități săptămânale și 43 de evenimente de o zi!

Bune practici

Una dintre cele mai ingenioase măsuri a fost oprirea traficului pe o arteră principală din centrul orașului pentru lucrări a căror durată a fost prelungită la maximum intenționat tocmai pentru a vedea cum reacționează cetățenii la ideea ca pe acea stradă să nu mai circule mașini.

Primarul a spus că nu și-a imaginat vreodată că le va spune muncitorilor să încerce să se miște încet cu lucrările – a vrut ca cei ce merg cu mașina să se obișnuiască cu rutele alternative, așa că proiectul a durat 9 luni în loc de 3. La finalul acestui experiment, publicul deja se obișnuise ca traficul să ocolească această stradă, așa că a fost transformată într-o zonă pietonală.

ljubljana centru
Înainte și după în zona centrală
ljubljana kavalir
Kavalir

Chiar dacă unele zone deveniseră pietonale, administrația și-a dat seama că unele persoane încă au nevoie de transport, așa că a introdus 4 vehicule electrice Kavalir care circulă gratis pe aceste artere, care au transportat 900.000 de oameni din 2008 încoace.

Rezultatul?

Noile aranjamente oferă oportunități pentru dezvoltarea economiei locale, iar atmosfera relaxată îi invită pe turiști și pe rezidenți să viziteze și să se bucure de oraș (și să cheltuie bani în magazine, restaurante, muzee și cafenele).

Centrul orașului a fost schimbat drastic față de 2007, iar 35% din drumuri au fost făcute cu bicicleta sau pe jos în 2013, față de numai 19% în 2003 – așadar, orașul nu mai este pentru mașini, ci pentru oameni, cu spații publice potrivite pentru diferite evenimente culturale, socializare, relaxare și alte activități.

Rezultatele măsurilor de mobilitate durabilă:

Măsurile pentru mobilitatea durabilă au avut un impact major asupra orașului. Suprafețele pietonale au crescut cu 620% prin oprirea traficului în centru. Au fost creați peste 542 de metri pătrați de spațiu verde per capita, iar oamenii au început să circule mult mai mult pe biciclete (inclusiv 3,4 călătorii cu sistemul de bike-sharing) și cu transportul în comun.

Măsurile de dezvoltare ecologică luate în Ljubljana – recondiționarea spațiilor publice, restricțiile radicale de trafic și măsuri pentru reducerea zgomotului și purificarea aerului – au fost și ele apreciate de rezidenți, majoritatea sondajelor arătând nivelul de mulțumire între 70% și 90%. Turismul a crescut și el cu aproape 20% anual.

Ljubljana este un oraș minunat care are foarte multe de oferit. Inițiativele luate pentru a face orașul sustenabil și pentru a pune oamenii pe primul loc sunt admirabile, și arată că un progres semnificativ poate fi făcut într-un timp relativ scurt dacă autoritățile sunt cu adevărat determinate să schimbe orașul în bine.

tudor

Tudor Tănase este Coordonatorul Institutului Regiunilor Europene în România și lucrează la proiecte pe teme precum Orașe Verzi, Orașe Inteligente, broadband și schimbul de bune practici între administrațiile publice din Europa. Este fondator al Asociației Smart City Brașov, care promovează conceptele Smart City în România. Are un Master în Relații Internaționale de la Universitatea Transilvania din Brașov și a lucrat ca intern pentru Institutul Regiunilor Europene la sediul din Salzburg. 

Citeste si:

Aradul verde: o strategie de mediu pentru viitor Mediul urban este foarte important pentru că cei mai mulți oameni locuiesc, lucrează și își petrec timpul liber în el. La nivel European, 75% din popu...
18 proiecte de dezvoltare urbană durabilă din Euro... Comisia Europeană a acordat finanțare, prin Acțiunea de Inovare Urbană (Urban Innovative Action) pentru 18 proiecte din orașe europene prin care se vo...
La Timișoara și Iași se poate! Orașele cele mai dezvoltate și apreciate din Europa și din întreaga lume sunt caracterizate în primul rând de o abordare inovatoare și participativă a...
Yplan – cum au refăcut tinerii bucureșteni 4 spaţi... Calitatea spaţiilor publice reprezintǎ unul dintre criteriile care aratǎ întârzierea orașelor României, în comparaţie cu cele din Vest. Spaţiul public...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *