Proiectul TIME 2030, creat de publicația internațională Time reprezintă o inițiativă care evidențiază ideile și inovațiile menite să accelereze progresul către o lume mai echitabilă și sustenabilă. Vă prezentăm, așadar, în continuare, 4 dintre direcțiile principale subliniate de experți.
1. Folosirea tehnologiei pentru a-i trage la răspundere pe cei care poluează – Ma Jun
Globalizarea manufacturii a generat un nivel de prosperitate economică fără precedent în unele din cele mai sărace țări ale lumii. Totuși, creșterea implicită în nivelul de emisii prost controlate și de bio-degradare au generat niveluri periculoase și nesustenabile de poluare a aerului șia apei, destabilizând clima și amenințând biodiversitatea planetei.
Avansul tehnologic a contribuit la crearea acestui ciclu (de progres și apoi distrugere), dar același avans tehnologic poate ajuta la ruperea cercului vicios. Monitorizarea automatizată a mediului, raportarea electronică și sistemele online de informare accesibile azi generează posibilitatea impunerii unor noi standarde de responsabilitate în ceea ce privește mediul. Tehnologia permite publicului să analizeze problemele de poluare ale fabricilor, dar permite și guvernului să facă eforturi mai consistente de reglementare și companiilor să-și monitorizeze mai riguros lanțul de aprovizionare. Pentru a verifica poluarea industrială, corporațiile chineze au implementat sisteme online de monitorizare și raportare automatizate. Astfel, publicul are acces în timp real la date privind emisiile.
Acest tip de inovații are un impact semnificativ în China, țară considerată fabrica de manufactură a lumii. O bază de date interactivă Blue Map realizată de Institutul pentru Politici Publice și de Mediu combină date din sectorul public și cel privat pentru a înregistra poluarea apei și aerului și pentru a monitoriza în timp real alte date critice care țin de mediu. Multe fabrici au început astfel să-și raporteze singure nivelurile de emisii de carbon. Sute de corporații locale și multinaționale folosesc acum baza de date pentru supravegherea furnizorilor săi și pot primit notificări imediat ce are loc o încălcare sau abatere de la norme.
Aplicarea unor soluții digitale pentru problemele de mediu a dus la o responsabilitate sporită și a generat posibilitatea de a trage la răspundere actorii poluanți care încalcă normele poluării industriale chineze. Peste 10 mii de fabrici au rezolvat deja probleme interne de poluare, iar peste 20 de mii de fabrici au ales să participe în acest program îmbunătățit de supraveghere. China este tot mai informată și mai deschisă în ceea ce privește problema datelor asupra mediului. Acest lucru ar trebui să ne dea speranța că lumea noastră conectată în mod digital ne poate oferi un viitor industrial mai curat.
2. Femeile educate vor face lumea mai verde – Vanessa Nakate
Atunci când ne gândim la problemele climatice ale lumii, tindem să ne gândim la energie regenerabilă sau la mașini electrice. În timp ce avem într-adevăr nevoie de astfel de inovații, există și alte soluții semnificative care merită mai multă atenție. Există o soluție de mediu care poate reduce inegalitatea, care poate spori rezistența în fața crizei climatice și care poate, totodată, și să reducă nivelurile de emisii. Această soluție care trebuie să fie avută în vedere cât mai repede este educarea fetelor și tinerelor.
Dacă ne propunem să limităm încălzirea globală la 1.5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, atunci educarea tinerelor fete este unul dintre cele mai bune instrumente de care dispunem. Conform Project Drawdown, nivelul emisiilor ar fi mai mic cu până la 85 de gigatone până în 2050, dacă investim de acum într-un sistem educațional incluziv și în planificarea familială a gospodăriilor din țările în curs de dezvoltare.
Fetele care au fost la școală atunci când au fost mici ajung să devină femei puternice. Ele nu se căsătoresc repede și tind să aibă familii mai mici și mai sănătoase, limitând totodată emisiile. Fetele care au fost la școală cunosc instrumentele rezilienței climatice și și le pot însuși. Ele sunt puternice din punct de vedere economic, sunt percepute ca fiind puternice în propriile comunități și cunosc provocările climatice.
Ele pot ajunge lideri. Femeile din pozițiile de conducere au fost mereu mai deschise ratificării tratatelor și acordurilor privind mediul. Gândiți-vă la Christiana Figueres, diplomatul ONU care a condus negocierile pentru Acordul de la Paris. Un alt exemplu este Hilda Heine, fostul președinte al Insulelor Marshall, care a arătat întregii lumi care este impactul schimbărilor climatice asupra Pacificului. Putem să ne uităm, de asemenea, la tinerele care dau tonul mișcărilor climatice actuale. Să educi o fată înseamnă să-i oferi un viitor strălucit; să educi fetele înseamnă să oferi întregii lumi un colac de salvare.
3. Pentru a te lupta cu schimbările climatice, luptă pentru oameni – Lisa P. Jackson
Când aveam 8 ani, i-am scris o scrisoare președintelui Nixon, rugându-l să facă tot ce poate pentru a ne proteja planeta. Nu știam că urma să conduc chiar agenția fondată de el, Agenția pentru Protecția Mediului. Nu credeam nici că voi putea să folosesc munca de acolo în cadrul companiei Apple. Am văzut exact impactul poluării asupra comunității mele, contaminarea aerului și apei. Am știut atunci, așa cum știu și acum, că trebuie făcut ceva atunci când este în joc sănătatea oamenilor.
Preocuparea pentru oameni ar trebui să fie în centrul preocupării noastre pentru mediu. Dacă vrem să limităm cele mai nocive efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să facem asta facilitând discuții cu comunitățile cele mai afectate. Acestea trebuie implicate în discuții și într-o colaborare mai largă. Echitatea trebuie să reprezinte temelia progresului ecologic. Apple are deja emisii neutre de carbon iar amprenta de carbon va ajunge la zero până în 2030 – de la lanțul de aprovizionare a companiei până la electricitatea necesară pentru a încărca un iPhone. Mai mult, am menținut principiul echității în centrul progresului ecologic – colaborând cu populații indigene din Columbia sau lansând inițiative care susțin energia regenerabilă.
Schimbările climatice și inegalitatea globală reprezintă probleme prea mari pentru a putea fi rezolvate de o singură companie. Totuși, tot mai multă lume înțelege că pentru o planetă sănătoasă, este nevoie de un viitor echitabil. Este viitorul pe care mi-l doream la opt ani, când i-am scris președintelui Nixon. Este viitorul pe care îl putem clădi împreună.
4. Ajută natura să-și restabilească echilibrul – Paul Polman
Natura și clima sunt inerent inter-dependente. Problemele naturii generează schimbări climatice și invers. În momentul de față, ambele se află în plină criză. Refacerea climatului nostru natural – inversarea defrișării sau conservarea ecosistemelor pentru stocarea carbonului – soluționează criza. Astfel de soluții naturale sunt cele mai ieftine și importante instrumente de care dispunem în vederea menținerii unor emisii neutre de carbon până în anul 2050. În ciuda acestui lucru, soluțiile de acest fel primesc puțină atenție și doar 8% din fondurile climatice publice. Acest lucru trebuie să se schimbe.
Soluțiile climatice naturale și bine-gândite prezintă multiple beneficii, printre care amintim biodiversitatea sporită, bazine hidrografice îmbunătățite, recolte mai bune și o rezistență climatică mai performantă împotriva fenomenului de încălzire globală. Astfel de soluții abordează și problema populației sărace și permit o creștere incluzivă. Până în 2030, soluțiile naturale vor genera peste 10 trilioane de dolari și 395 de milioane de locuri de muncă, fiind astfel o oportunitate considerabilă. Pentru a accelera progresul, sectorul privat cere guvernelor să colaboreze în vederea elaborării unor limite politice care să permită acțiuni corporative mai curajoase. Acest proces trebuie să includă redefinirea modelului de creștere, tocmai pentru a pune în valoare capitalul nostru financiar și natural. Inversarea degradării planetei este o componentă crucială a unui viitor mai bun. Nu este doar o oportunitate critică – este singura noastră opțiune.
Sursă: Prezentul articol este o traducere a materialului intitulat “The View, Time 2030 – 4 prescriptions for a more sustainable 2030”, publicat în revista Time (print edition, April 26 – May 3 2021).
