În marile orașe ale lumii, pericolele par să fie la tot pasul. În ciuda pandemiei și a dificultaților crescânde cu care se confruntă marile noastre centre urbane, se consideră că ele vor evita totuși un exod, în ciuda faptului că va urma o perioada grea. Pe de o parte, virusul COVID a izbucnit puternic în marile metropole, provocând decesul orășenilor înainte ca doctorii să știe cum să trateze boala. Pe de altă parte, pandemia a indus și un răspuns protectiv care a fost, în mod excepțional, dur pentru orașe.
În panica inițială, mulți orășeni au plecat. Anumite date sugerează că, de exemplu, 17% din cetățenii Parisului au părăsit orașul în săptămâna dinaintea carantinei naționale din martie 2020. În următoarele luni, orășenii din multe țări și-au revizuit atitudinile și percepțiile asupra sărăciei. Un sondaj desfășurat de Ipsos Mori în iunie 2020 a descoperit că britanicii de toate vârstele pun mai mult preț pe o curte privată decât pe orice altă facilitate a unei case, inclusiv sisteme sigure de securitate și conexiune bună la internet. Suburbiile nu au fost niciodată mai atractive.
Atunci când transportul public, teatrele, cluburile și birourile sunt obligate să se închidă sau când oamenilor le este frică să le frecventeze, impactul este minim asupra orașelor mici sau localităților rurale. În schimb, orașele aproape că încetează să mai funcționeze.
Așadar, orașele vor intra în următorul an într-o stare deplorabilă – birourile și teatrele vor fi încă închise, iar companiile de transport public vor cerși ajutoare de la guverne. Armata de lucrători urbani – de la cei care toarnă cafea și vopsesc unghii până la bucătari și instructori de yoga – se va chinui în continuare să plătească chiria. Totuși, până la finalul anului lucrurile vor arăta din nou mai bine.
Orașele își vor reveni nu doar datorită apariției vaccinului COVID sau a unor tratamente mai performante – chiar dacă și acestea vor avea un rol – ci datorită capacității lor naturale de a se schimba. Adaptarea la șocuri este ceea ce orașele știu să facă extrem de bine. În timp ce industrii întregi erau în declin, orașele au transformat depozite în birouri, căi ferate în parcuri și abatoare în buticuri. Dacă magazinele și birourile sunt abandonate, orășenii le vor reîntrebuința spațiile.
Puterea orașelor de a aduna oameni talentați rămâne la fel de puternică. Birourile nu sunt făcute pentru a da telefoane și pentru a tasta pe calculatoare – sunt făcute pentru schimbul de idei. De aceea, hub-urile sunt esențiale. Bineînțeles, unii orășeni se vor muta către suburbii și orașe mai mici, așa cum au făcut-o mereu. Orașele globale au avut mereu un raport negativ al migrației domestice și s-au bazat pe natalitate crescută și pe imigranți pentru a păstra populația urbană. Cu toate acestea, oricine crede că acest trend va deveni un adevărat exod, nu știe cât de dificil este să faci rost de o autorizație de construcție în suburbii.
Orașele vor cădea la pământ, însă vor ricoșa înapoi.
Acest material reprezintă o adaptare a articolului “Concrete jumble” – The Economist – print edition 13 noiembrie.
Sursă: The Economist
Foto: The Economist, Time, VOA