În urmă cu doi ani, Corina Chirilă și Andrei Mitrea au lansat Manifest pentru Orașul Frumos, care pledează pentru ceea ce înseamnă un oraș pentru oameni și care produce calitatea vieții. A fost una dintre cele mai de succes campanii UrbanizeHub, stimulând dezbateri cu urbaniști, sociologi, dezvoltatori, oameni de mediu, despre ce înseamnă frumos. Lucrarea Chestionar și schiță de estetică urbană vine ca o completare la părerea specialiștilor prin perspectiva comunității, care a răspuns la întrebările despre ce înseamnă viața în oraș.
Corina Chirilă, Urbanist și co-autoare al Chestionar și schiță de estetică urbană, a povestit despre cum de la un chestionar cu peste 5000 de răspunsuri au încercat să afle ce înseamnă un oraș frumos pentru cetățeni.
Frumusețea se învață de la o vârstă fragedă. Urbanismul este un limbaj care se învață mai ales de cei care cresc în orașe frumoase și bine gândite. Pentru restul este mai greu, dar merită.
Educarea pe parcurs a oamenilor care trăiesc în orașe vine cu un efort, nu vine servit pe tavă.
Chestionarul a presupus ca oamenii să aleagă în primul rând preferințe din niște imagini foarte simple dar care au o tangență cu ce presupuneam noi la acea vreme că presupune estetica urbană la o primă lectură. Pentru majoritatea populației a devenit foarte importantă înălțimea clădirilor…raportul care se creează între clădiri, spațiile care se creează între clădiri și relația clădirilor cu parterul și cu ce regăsim la nivelul ochilor […]
Avem două paliere importante: maleabilitatea și reversibilitatea. Partea aceasta ar fi importantă de aplicat și în ceea ce înseamnă profesionistul în sensul în care noi, de multe ori, credem că deținem soluția și nu este așa. În comportament trebuie să fim maleabili și uneori reversibili, să acceptăm că greșim și că orașele ar trebuie să încline mai mult spre doleanțele populației și să reușim să îmbinăm asta cu filtrul profesionistului
Andrei Mitrea, Arhitect și co-autor al Chestionarului, crede că estetica urbană este o temă profundă și care necesită experimentare pentru a fi mai bine înțeleasă.
În România nu discutăm despre un gust estetic care să fie în spiritul academic coerent. Am primit o analiză deosebit de detaliată și relevantă statistic cu niște rezultate uneori contradictorii. Ne-a trebuit o cheie de lectură, am căutat în cărțile dedicate esteticii urbane care sunt deosebit de puține și cele mai multe din anii 1980. Atunci ne-am gândit de ce ne interesează estetica urbană, exclusiv pentru frumusețe sau ca o trăsătură de înțelegere a orașului? Ne-am gândit să integrăm estetica urbană în conceptul performanței formei urbane. Nu ne interesează neapărat aici concurența între orașe, ne interesează calitatea vieții și a locuirii în acele orașe. Structura urbană și forma urbană crește de la scară mică la scară mare și are câteva criterii de performanță prezentate în partea a doua a cărții.
Sensul orașului este mărimea statistică și intelectuală care face legătura între lumea interioară a oamenilor și orașul fizic.
Ideea care ne-a venit a fost să transpunem grafic acest criteriu cu aceste dimensiuni și am făcut o suită de cursoare cu exemple foarte clare și tangibile. Dacă veți trece prin toate, veți vedea că ne interesează să vedem cum funcționează întreținerea orașului, cum funcționează taxele orașului și nu avem criterii legate de urbanism în sensul clasic, ci avem legătură între forma urbană peste care suprapunem viața urbană
„Bucureșteanului” îi plac clădirile joase, cu mai puțin de 4 etaje, ferestrele cu două ochiuri inegale și fațadele de sticlă sau cele acoperite cu tencuială. Pentru el, Bucureștiul este cel mai frumos oraș din România, iar Madridul și Barcelona sunt orașele frumoase ale lumii. Are, în medie, 43 de ani și provine, de regulă, din rândul persoanelor care au studii medii (77,6%). Mai mult, el are cele mai mari șanse de a proveni dintr-un oraș mic, cu populația de până în 30.000 de locuitori. „Bucureșteanul” (38%) și „londonezul” (37%) apreciază apropierea față de casă și accesul ușor la spațiul respectiv, iar „bucureșteanul” prețuiește cel mai mult (25%) accesul gratuit în spațiul respectiv
Oamenii sunt cei care dau identitatea unui oraș, motiv pentru care trebuie implicați în modelarea zonelor urbane. Percepția cetățenilor trebuie tradusă astfel încât experții să poată crea soluții pornind de la dorințele utilizatorilor finali ai unui spațiu public.
Chestionar și schiță de estetică urbană poate fi accesat pe acest link.
Vă invităm să urmăriți întreaga intervenție a lui Andrei Mitrea și Corina Chirilă pe canalul nostru de YouTube.
