Primarii a patru municipii din Vestul României au urcat pe scena UrbanTalks pentru a semna pactul de creare a Alianței Orașelor Verzi. UrbanizeHub a facilitat procesul de constituire a primei alianțe de acest tip din România pe care se va baza strategia de dezvoltare locală pentru următorul deceniu.
Călin Bibarț (Primăria Arad), Ioan Popa (Primăria Reșița), Claudiu Buciu (Primăria Lugoj) și Ruben Lațcău (Primăria Timișoara) au urcat pe scenă alături de Marcel Ionescu-Heroiu (Expert în dezvoltare urbană) și Grațian Mihăilescu, fondatorul UrbanizeHub, pentru a dezbate în cadrul Mesei Rotunde a Primarilor despre provocările și oportunitățile la nivel local.
Reșița – Oraș cu mobilitate verde
Transportul sustenabil este principalul obiectiv pentru reședința de județ a Caraș-Severinului. Primarul Ioan Popa a vorbit pe scena UrbanTalks despre viziunea pe care o are pentru următorii ani pentru Reșița.
Am o fată de 10 ani care se duce în stație în fiecare dimineață și merge cu autobuzul la școală și un băiat de 14 ani care merge ori pe picioare, ori pe bicicletă până la liceu, cum crede de cuviință. Avem sute, mii, sute de mii de copii astăzi în România care sunt cărați la școală ca niște gogoși în fiecare dimineață. Majoritatea își amintesc că au mers la școală pe joc, cu bicicleta sau cu autobuzul. Ne-am prostit, ne ținem copiii ca pe niște gogoși.
E cazul să coborâm cu picioarele pe pământ, să înțelegem că dacă olandezii și alții în zone în care plouă non-stop, zone care nu sunt atât de prietenoase din punct de vedere meteorologic, merg cu bicicleta trebuie să facem asta și în România. Noi, la Reșița, aducem tramvaie noi, 24 de autobuze electrice noi, piste de biciclete, trotuare și o să încurajez reșițenii să meargă cu transportul public. După ce tramvaiul va fi funcțional, am să îi curentez la parcări. Dacă nu le place, să mă trimită acasă. Trebuie să avem curaj să ne asumăm. Eu nu am teamă să nu mai fiu primar în 2024. Dacă suntem relaxați și nu ne este frică, putem să luăm măsurile astea. […]
Am văzut fotografii despre orașe ca Copenhaga, Amsterdam, Frankfurt, Hamburg în anii ’70 și acum. O să vedeți 2-4-6 benzi, poduri, viaducte… și acum sunt toate verzi. Deci dacă ei au putut să facă treaba asta și au înțeles că orașele nu sunt pentru mașini, sunt pentru oameni, cred că și noi putem să facem acest exercițiu. Ne trebuie doar curaj și tenacitate.
Vezi ce spun cetățenii din Reșița despre orașul lor
Arad – Oraș cu dezvoltare armonioasă
Descentralizarea este o chestiune cu care se confruntă comunitățile urbane care doresc să atragă finanțări și investiții în verde. Primarul Călin Bibarț a punctat faptul că există pericolul ca odată cu mutarea anumitor instituții ale statului de la București către alte municipii să existe o dependență mai mare a altor orașe de noile centre regionale. Aradul se confruntă și cu problema impunerii unor restricții cerute de anumite apeluri de finanțare europeană pentru a accesa fonduri.
De la primar și până la ultimul cetățean, dacă îl întrebi dacă își dorește un oraș cât mai verde, răspunsul va fi de fiecare dată Da. Când treci la pasul doi, încearcă să îi spui unuia că desființezi locurile de parcare din spatele blocurilor ca să faci ceva verde și veți avea un nu hotărât.
O întreagă Europă și alte state s-au dezvoltat foarte bine fără nicio restricție, fără nicio problemă zeci de ani și nu e normal acum să vii să impui doar restricții. Haideți să nu facem greșelile pe care le-au făcut ei, haideți să nu uităm că suntem în secolul XXI. Dar, fraților, finanțați-ne pentru că voi sunteți cei foarte dezvoltați, vouă vă este ușor să spuneți astăzi că ținem mașina mai încolo când aveți deja tramvai cu aer condiționat de zeci de ani când noi le avem pe cele din Praga din anii ’70 și o infrastructură care cedează de la o zi la alta.
Dacă vrem să dezvoltăm țara asta armonios, măcar unele instituții să nu le mai centralizăm. De ce trebuie să existe Curtea de Conturi cu sediu central doar în București. De ce nu poate fi într-un mare centru economic, de exemplu la Iași? De ce Curtea Constituțională trebuie să fie în București și nu la Cluj? Revin la subiectele care se întâmplă în jos, că se va ajunge la regionalizare, cum e cazul Timișoarei. Tot ce se face instituție, centralizată la Timișoara pe același principiu pe care l-am menționat. Garda de Mediu de ce nu e la Reșița, în județul cu cele mai mari suprafețe de păduri? Acum 15 ani s-a înființat un inspectorat teritorial de control a mărfurilor spre frontieră. Sediul e la Timișoara, care avea un sfert de vamă la vremea aceea și la cele mai importante cu ieșiri pe Vest la Arad nu există. Nu o să dezvoltăm România echilibrat dacă sus centralizăm și când gândim regionalizări, centralizăm și acolo
Vezi ce spun cetățenii din Arad despre orașul lor
Timișoara – Oraș verde funcțional
Timișoara înțelege dezvoltarea sustenabilă ca un motor care produce calitatea vieții pentru cetățeni. Pentru a putea respira aer mai curat și a fluidiza transportul în comun, Timișoara are nevoie atât de investiții hard în infrastructură cât și de investiții soft care să creeze un sentiment de apartenență al cetățenilor în viața orașului. Viceprimarul Ruben Lațcău a vorbit pe scena UrbanTalks despre prioritățile Timișoarei pentru următorii ani.
Drumul în direcția corectă trebuie să fie cel care să ne ghideze acțiunile și deciziile pe care le luăm ca lideri de oraș trebuie să fie și decizii corecte, nu doar populare, care poate nu plac. Administrația nouă a Timișoarei își propune să facă o transformare cât mai consistentă înspre un oraș verde și sustenabil. Toate proiectele pe care le-am inițiat, că vorbim de regenerarea din Piața Traian, Piața Mocioni, magistrala verde Calea Șagului unde vrem să avem benzi ghidate de autobuz de la mall până la catedrală în centru, și toate celelalte proiecte pe care le inițiem au ca obiectiv fundamental încurajarea transportului cu metode alternative.
Pietoni, bicicliști, transport public. Asta este prioritatea, după care transportul individual cu mașina. Asta nu înseamnă că nu recunoaștem nevoia de infrastructură hard de care avem nevoie și că pentru a fi un oraș verde, Timișoara trebuie să aibă în primul rând centură.
Timișoara trebuie să aibă inelul 4, care este infrastructură hard și asigură dezvoltarea zonelor industriale. Timișoara este printre puținele orașe din România care are industrie în oraș, și este un lucru bun și o calitate și un atu pe care îl are acest oraș și pe care nu vrem să-l pierdem. Infrastructura aceasta hard susține creșterea economică și ne permite nouă ca administrație să spunem unui cetățean din Dumbrăvița care merge spre platforma industrială Buziaș să nu mai meargă prin centrul Timișoarei, să meargă pe centură sau pe inelul 4 și dacă vrea să meargă prin centrul orașului să meargă cu transportul în comun, bicicleta sau orice alt mijloc de transport în comun, nu cu mașina personală.
Este nevoie de o abordare complementară ca dezvoltarea să aibă coerență pe termen lung. E și vina noastră, a orașelor, țărilor și regiunilor că nu am știut să facem salturile corecte la vremea respectivă. Timișoara nu a avut înțelepciunea pe care a avut-o Oradea în 2010 să facă proiecte de supratraversări rutiere finanțate prin Programele Operaționale Regionale. Acum, când avem nevoie de ele și știm că trebuie să le facem, nu mai există finanțare. Este un ciclu natural la care și noi suntem supuși să ne adaptăm și dacă nu facem saltul corect este un cost pe care îl vom plăti în final. Nu putem să mergem cu o singură viteză înspre un singur drum, trebuie să înțelegem toate nuanțele și interdependențele pentru că un oraș verde nu este un oraș fără infrastructură rutieră, nu este un oraș fără industrie, nu este un oraș utopic cu lacuri și piste de biciclete, este un oraș funcțional cu toate funcțiunile de care are nevoie
Vezi ce spun cetățenii din Timișoara despre orașul lor
Lugoj – Oraș cu educație verde
Primii șapte ani de acasă sunt cei care definesc modul în care un om se raportează la semenii săi și la cei din jur. Pe lângă bunele maniere, copiii ar trebui să învețe și de ce este important mediul înconjurător, de ce este necesar să avem grijă de cum arată orașul nostru și cum ne putem implica pentru a-l face mai bun. Claudiu Buciu a reprezentat Primăria Lugoj la UrbanTalks, unde a vorbit despre importanța educării generațiilor viitoare într-un spirit ecologic.
Oamenii trebuie să înțeleagă ce e bine pentru ei, nu ce e popular sau nepopular. Și tot secretul stă în educație, cum îi facem pe oameni să înțeleagă ce e bine pe termen lung. Dacă nu reușim să facem asta, tot ce vom face va fi nepopular pentru că noi, câțiva implicați în administrația locală și ne uităm peste gard la vecinii noștri ce fac, ce e bine și ce implementează zicem că așa e bine și clar nepopular dacă cetățenii nu înțeleg asta.
Eu cred că totul stă în cultură și în modul în care vom ști să le explicăm în primul rând copiilor, pentru că pentru prezent nu știu cât mai putem face. Haideți să le explicăm copiilor că e bine ceea ce urmează, e bine să acceptăm în prezent lucrurile aparent nepopulare. Saltul pe care noi trebuie să îl facem este unul dificil dar învățăm că trebuie să sărim anumiți pași. Trebuie să pornim de la educație
Din fericire, la Lugoj, privații ne-au luat-o cu mult înainte. Una din marile companii din Lugoj în top 3 mondial în domeniul automotive are departamentul de cercetare la nivel mondial alcătuit 70% din lugojeni. Am avut oameni buni care s-au implicat în fabricile în care au lucrat, s-au crescut unii pe alții și au ajuns să inoveze atât de mult încât marile companii depun de munca lor. Avem un liceu tehnologic pe care îl susținem foarte mult. Ce ne dorim este să investim în fostul liceu agricol închis în urmă cu 15 ani și noi simțim că este un gol pe piața muncii și un necesar de a exploata pământul ca resursă de finanțare
Vezi ce spun cetățenii din Lugoj despre orașul lor
Alianța Orașelor Verzi
La finalul discuțiilor, primarii celor patru orașe au semnat Pactul Verde al Regiunii Vest prin care își asumă să implementeze proiecte cu focus pe reducerea amprentei de carbon și pentru orașe mai sustenabile. Arad, Lugoj, Reșița și Timișoara devin pioniere în România prin crearea acestei alianțe verzi, prima de acest gen din România și care este deschisă și pentru alte comunități urbane.
A fost o plăcere pentru UrbanizeHub să faciliteze procesul prin grupul nostru de experți și sperăm să vedem și alte administrații publice care să se dedice tranziției spre orașe mai verzi. Prin proiectul „Soluții Inovative pentru Orașe Verzi” am generat patru strategii de dezvoltare sustenabilă dedicate celor patru orașe. Aceste strategii au fost bazate pe consultările cu mediul administrativ și sectorul ONG din fiecare comunitate, după care cetățenii le-au validat în cadrul unei consultări publice la care au participat 1000 de cetățeni.
Vă invităm să urmăriți întreaga intervenție a primarilor pe linkul de mai jos:
Această ediție de Urban Talks face parte din proiectul ”Soluții inovative pentru orașe verzi”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
