Orașele românești continuă să fie orașele cu cea mai bună performanță economică în Europa. Între 2000 și 2019, de exemplu, Clujul, orașul cu cea mai bună performanță economică din Europa, a crescut de 5.2 ori. Dacă Clujul ar fi fost o societate pe acțiuni, ar fi performat mai bine decât bună parte din firmele listate la bursă.
În mod similar, Bucureștiul a continuat să crească susținut în ultimii ani. Ca atare, în 2019, Bucureștiul avea un PIB pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare (indicatorul folosit oficial de Comisia Europeană pentru a măsura dezvoltarea unei regiuni), mai mare decât al Copenhagăi, Helsinkiului, Vienei, Varșoviei, Pragăi sau Budapestei. Momentan Bucureștiul este una dintre cele mai dezvoltate zone metropolitane din Europa. Chiar dacă sectorul public încă performează slab în București, sectorul privat duduie.
PIB pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumpărare) în zone metropolitane din UE
Sursa: EuroStat
O analiză detaliată a performanței economice a orașelor românești arată că cele ce au dezvoltat o serie de sectoare cu valoarea adăugată mare au reușit și să se distanțeze mai bine. De exemplu, o analiză făcută pe baza datelor din baza de date Metroverse, administrată de Universitatea Harvard, arată că Clujul are cea mai mare pondere de programatori în forța de muncă locală, iar Bucureștiul are una dintre cele mai mari ponderi între capitalele europene.
O altă dinamică ce poate fi extrasă din baza de date Metroverse este importanța sectorului financiar pentru performanța unui oraș. Cele mai puternice zone metropolitane de la nivel mondial sunt și mari centre financiare. Aici, orașele românești mai au mult de lucrat. Culmea este că nu trebuie să aducem bănci peste bănci în orașele noastre (deși asta nu ar strica), ci putem începe prin a educa financiar populația. De exemplu, dacă 1 milion de români ar investi în medie $10.000 într-un simplu fond index S&P 500, ce pe termen lung are un randament de 10%-12%, ar aduce anual în țară $1 – $1.2 miliarde – adică mai mult decât investițiile străine directe anuale în România. Nu e puțin, nu?!
După cum ne indică statisticile BNR, românii (exclusiv persoane fizice) aveau în luna august 2022 depozite bancare de peste 57 miliarde euro, din care mai bine de jumătate, aproape 35 miliarde euro reprezintă depozite „la vedere” – care nu oferă nici măcar dobândă. Să ne gândim cum ar fi dacă măcar o parte din această sumă ar fi investită pe piața de capital – acesta fiind și rolul ei – să aducă împreună oamenii care dispun de o sumă de bani și companiile care au nevoie de acești bani pentru dezvoltare, recompensând investitorii cu o cotă-parte din rezultatele acestei dezvoltări. Este, așadar, o situație în care avem cu toții de câștigat – persoanele fizice, companiile și economia în general.
Iar elementele de bază ale unei educații financiare sunt relativ simple. Profesioniștii americani ne învață că este important să economisim de tineri, să investim pe termen lung și să nu facem datorii ce ne pot potențial ruina. De exemplu, dacă la 18 ani punem deoparte $10.000 într-un fond S&P 500 cu randament mediu de aproximativ 12%, până la 65 ani aceștia se transformă în $1,8 milioane, iar până la 75 ani se transformă în $5,7 milioane. Dacă la 18 ani am investi $60.000 într-un astfel de fond (mai exact valoarea unui credit prima casă), am avea $11 milioane până la 65 ani, sau $34 milioane până la 75.
Iată o serie de pași care sunt baza educației financiare:
1. Pune mereu bani deoparte. Americanii spun ca întotdeauna să te plătești pe tine mai întâi, astfel îți vei crea obiceiul de a economisi
2. Investește într-un fond cu performanță bună pe termen lung, de exemplu S&P 500
3. Nu te atinge de banii investiți, lasă-i să facă pui
4. Nu face datorii care te îngroapă. Warren Buffett recomandă să nu faci datorii deloc
5. Creează un fond de lichidități pentru situații de urgență sau oportunități ce pot apărea
Dacă orașele românești ar fi societăți pe acțiuni, performanța lor ar fi influențată foarte mult și de performanța financiară a locuitorilor de acolo. Ca atare, este în interesul fiecarei primării să investească în a oferi educație financiară de bază cetățenilor săi. UrbanizeHub a pregătit materiale ce pot fi folosite gratis și imediat în acest sens. Puteți accesa acest ghidul pregătit de Viorela Sfârlea pentru românii care se gândesc să investească aici, iar o discuție asupra ghidului poate fi găsită aici. Merită să investiți puțin timp în a citi aceste materiale, căci vă pot ajuta să deveniți milionari.
