Vechile cartiere de blocuri din perioada comunistă au fost realizate fără ca şi comunităţile să aibă un cuvânt de spus. Pentru a construi cât mai multe locuinţe într-un timp scurt, statul a realizat locuinţe colective în regim industrial, tipizate, fără a ţine de multe ori cont de specificul fiecărei zone sau a oamenilor ce urmau să le folosească.
Construcţiile au fost în multe cazuri de slabă calitate, iar relaţia lor cu spaţiile publice înconjurătoare a fost ignorată. În acest context, în special după 1989, au apărut o serie de probleme, legate de locuitorii ce nu reuşesc să-şi însuşească spaţiul.
Municipiul Constanţa are o situaţie specială, prin faptul că acesta nu are un centru civic precum alte oraşe comuniste, rolul său fiind înlocuit de centrele de cartier. Aceste spaţii nu sunt însă atractive astăzi pentru populaţia ce doreşte să socializeze în aer liber, în special pentru tineri, dar şi bătrâni.
Spaţiile publice din cartiere au rămas neîngrijite şi s-au degradat, uneori devenind parcări. Pentru a se confrunta cu aceste probleme, o echipă de specialişti din domeniul urbanismului, coordonaţi de Primăria Constanţei, prin arhitectul-şef Radu Vânturache, în colaborare cu Banca Mondială, au realizat trei ghiduri: pentru zona Peninsulei, Mamaia şi un „Ghid de regenerare urbană a cartierelor de blocuri” din Constanţa.
Cum rezolvăm problemele?
Ghidul analizează problemele acestor tipuri de cartiere, urmărind însă şi nevoile şi dorinţele locuitorilor din fiecare în parte, printr-o serie de chestionare pentru public. Astfel, s-a observat unde îşi doresc locuitorii un spaţiu amenajat în faţa blocului sau unde consideră că iluminatul public poate fi îmbunătăţit.
Observând care sunt dorinţele cetăţenilor, sunt propuse fie intervenţii punctuale, fie unele mai complexe, la nivelul unor zone sau cartiere, pentru revitalizarea spaţiilor publice. Dacă intervenţiile la nivel de cartier implică fonduri mai mari, prin amenajarea unor noi centre de cartier, majoritatea intervenţiilor au însă costuri foarte reduse.
Trotuare lărgite, plantaţii de aliniament, mobilier urban multifuncţional şi diferit pentru fiecare zonă, iluminat public sau chiar jocuri de apă sunt câteva propuneri uşor de realizat, dar cu un maxim efect asupra imaginii cartierului şi calităţii vieţii locuitorilor. Locurile de joacă pentru copii sau spaţiile pentru câini sunt alte intervenţii ce invită comunitatea la activităţi în aer liber şi socializare.
O idee importantă ce a fost urmărită este reducerea numărului de maşini din spaţiul public şi astfel sunt propuse o serie de măsuri precum smart-parking, shared space, piste de biciclete sau chiar delimitarea carosabilului de trotuar prin stâlpi, mobilier sau arbori.
Echipa urmăreşte şi să îmbunătăţească aspectul şi calitatea blocurilor de locuinţe, aşadar ghidul prezintă şi o serie de soluţii pentru aceasta, precum picturile murale pe faţade. În alte cazuri, anvelopări, extinderi pe verticală cu noi spaţii de locuit sau comerciale, ori pe orizontală cu extinderea suprafeţelor încăperilor sau cu balcoane, sere ori grădini sunt posibile. O altă recomandare este realizarea teraselor verzi pe acoperişul blocurilor.
Abordare participativă şi exemplu pentru alte administraţii
Arhitectul-şef Radu Vânturache ne-a explicat că îşi doreşte o abordare participativă pentru implementarea acestor măsuri, în care comunitatea alege locul şi validează conceptul implementat. Există deja experienţa unor asemenea discuţii cu locuitorii în cazul Peninsulei, unde o serie de intervenţii au început.
Dacă majoritatea propunerilor vizează un termen mediu şi lung, se urmăreşte ca propunerile simple din cartiere să fie realizate în 2 – 3 ani. Ghidul este extrem de util nu doar pentru Municipiul Constanţa, ci şi pentru alte oraşe din România ce se confruntă cu aceeaşi situaţie.
