home Comunitate, Orașele Viitorului, Proiecte & Orașe, Tehnologie & Inovație Analiză: Cum pot orașele românești să inoveze?

Analiză: Cum pot orașele românești să inoveze?

Se vorbește de câțiva ani de orașe smart, inovative și antreprenoriale în România. Mânați de o schimbare a priorităților la nivelul Uniunii Europene și stimulați de alocări generoase (aproximativ 6 miliarde Euro pentru perioada de programare 2021-2027) pentru o Românie mai “smart” (prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijin pentru IMM-uri), tot mai multe administrații publice și-au asumat ca țel un/o oraș/județ/regiune mai smart.

În sine, această nouă dinamică este lăudabilă. Are nevoie însă de o abordare mult mai concretă și de un focus pe inițiative ce pot cu aduce cu adevărat un impact pozitiv. Momentan, eforturile în acest domeniu seamănă cu eforturile unui pescar de a prinde pești aruncând câte un pumn de nisip în râu. Se propun digitalizări ale administrației fără o estimare clară a impactului pozitiv pentru cetățeni; se pun senzori peste tot fără o strategie de mentenanță a lor pe termen mediu și lung; se alocă fonduri pentru IMM-uri fără a estima riguros impactul pentru economia locală. De asemenea, se aruncă în discursul public o pleiadă de termeni neclari și țeluri vagi – nu e clar, de exemplu, cum arată un oraș mai “smart”, sau un oraș mai inovativ.

În cele ce urmează, vom încerca să aducem mai multă claritate în ceea ce privește potențialul inovativ al orașelor românești. Mai întâi trebuie menționat că mai toate entitățile inovează. De exemplu, într-un an, o firmă poate adopta mai multe schimbări de proces cu impact pozitiv pe eficiența operațională (de ex. digitalizarea contabilității). Astfel de inovații sunt necesare și binevenite, dar eforturi mai mari trebuie depuse pentru a stimula inovații cu impact de piață.

Un exemplu de inovare cu impact de piață este ceea ce a făcut Dacia cu conceptul de mașină de 5000 Euro. Acest concept, combinat cu programe de tip “rabla” din mai multe țări UE, a ajutat Dacia să își crească vânzările de la aproximativ 28.000 unități în 2005 (aproximativ 0.18% din piața auto europeană) la peste 576.000 unități în 2018 (aproximativ 3.7% din piața auto europeană). Mai mult, în iunie 2020, Dacia Sandero era a patra cea mai populară mașină din Europa (ca volum absolut ale vânzărilor), dintr-un total de 347 modele de mașini. Ăstea sunt genul de inovații de care România are cea mai mare nevoie acum.

Citește și Cum inovăm pentru viitorul orașelor din România?

Mai căutate decât inovațiile cu impact de piață sunt inovațiile disruptive. Aceste inovații sunt acelea care crează o piață complet nouă. Internetul, de exemplu, a creat o multitudine de noi piețe – cu bunuri și servicii noi, ce au schimbat viața fiecăruia dintre noi. De la cel de al doilea Război Mondial încoace, singura țară ce a generat inovații disruptive, și a dat astfel tonul pentru dezvoltarea lumii, a fost SUA. Motivele sunt relativ simple. Mai jos listăm câteva dintre acestea:

  • INOVATORII. Pentru a produce o inovație disruptivă, ai nevoie de un număr cât mai mare de oameni implicați în activități de cercetare și dezvoltare. În Shanghai University Ranking, 15 din primele 20 universități din lume sunt universități americane. Stop-joc. Aceste universități nu numai generează cercetare de calitate dar și oferă o pepinieră mare cu oameni bine pregătiți pentru firmele din America. Singura universitate românească în primele 1000 din lume e Babeș-Bolyai.
  • ADAPTORII. O inovație, pentru a avea succes de piață, trebuie testată mai întâi. Mai exact, trebuie să existe un număr suficient de mare de oameni interesați de tehnologii noi, dispuși să testeze astfel de tehnologii și să ofere input pentru a le îmbunătăți. Nici o inovație nu se naște perfectă, ci este perfectată în mod continuu în funcție de nevoile și doleanțele clienților. SUA are avantajul că are cea mai mare piață integrată de oameni ce adaptează și testează noi inovații. De exemplu, firma Apple își introduce noile produse, la un preț subvenționat, în toate campusurile universitare din SUA, știind că acești stundenți sunt clasa de mijloc de mâine. UE este o piață, teoretic mai mare, dar barierele de limbă, cultură și birocratice fac relativ dificilă testarea unei inovații generate în România pe piața germană.
  • CONECTORII. Inovațiile disruptive sunt în general inovații ce aduc la un loc idei din mai multe domenii. iPad-ul a adus la un loc o inovație în domeniul electro-tehnic cu o inovație în domeniul muzicii (suportul electronic pentru melodii). SUA are avantajul că este o piață mare (consumă 25% din tot ce se consumă în lume) și coerentă ce permite mai ușor legături între diferite sectoare economice. UE, ce consumă la rândul ei 25% din ce se consumă în lume, poate mai greu să conecteze un sector din Spania cu unul din Finlanda.
  • REZILIENȚA. Inovațiile disruptive crează piețe noi dar anihilează în parale alte sectoare sau sub-sectoare. iPhone-ul a îngropat industria telefoanelor mobile și firme până atunci considerate inovatoare (precum Nokia, Ericsson, Motorola sau BlackBerry). Per ansamblu, economia SUA a crescut însă, căci noua piață creată a fost mai mare decât ce distrusă. La nivel de UE, acest lucru nu ar merge la fel de ușor însă. Gândiți-vă la implicațiile politice dacă iPhone-ul ar fi fost inventat în Spania și ar fi dus la șubrezirea economiei Finlandei (Nokia genera în perioada de glorie 7% din PIB-ul Finlandei).

Citește și Orașele SMART au ca obiectiv apropierea de nevoile cetățenilor

Șansele ca România să genereze inovații disruptive pe termen mediu, sunt minime, și ne trebuie o doză bună de realism în acest sens. Putem să visăm frumos dar e important să alocăm resurse și energie acolo unde ne putem și aștepta la un impact pozitiv. Includem mai jos câteva recomandări pentru o alocare mai judicioasă a celor 6 miliarde Euro meniți să facă din România o țară mai smart și mai inovatoare:

  1. CONEXIUNI cu SUA. SUA dă tonul schimbării la nivel global și cu cât firmele, universitățile și administrațiile din România sunt conectate la această piață, cu atât mai bine. În felul acesta, putem adapta mai repede ideile noi generate acolo. Avem avantajul unei disapore mari și implicate în piața din SUA, iar această diasporă ar trebui capacitată. Pentru o primărie nu este mare brânză să facă  pagină de Facebook unde să solicite cetățenilor de pretutindeni idei pentru îmbunătățirea anumitor procese. Firmele din România pot ține legătura cu angajați plecați în SUA pentru oportunități mai bune. Universitățile din România sunt obligate să construiască parteneriate cu universități din SUA. Ele pot fi susținute în acest demers și de către administrația publică centrală și administrațiile publice locale, dar eforturile trebuie în primul rând întreprinse de către cercetători și administratorii acestor universități.
  1. EDUCAȚIA VOCAȚIONALĂ. Șansele de a genera inovații cu impact de piață țin inerent de ce anume cer piețele noastre principale în acest moment. Cam 80% din exporturile României pleacă către alte țări UE cu o pondere mare în următoarele trei sectoare: producție auto, electrice și electro-tehnice, chimice. Inovațiile în aceste sectoare, la nivelul UE, sunt de obicei marginale nu disruptive (de exemplu, o piesă auto este îmbunătățită și ajută la un consum de benzină mai scăzut) și sunt de obicei generate de oameni cu aptitudini tehnice nu teoretice. Pe termen mediu, o școală vocațională are șanse mai mari să genereze o inovație cu impact de piață decât o universitate. Pentru perioada de programare 2021-2027 este important să adoptăm modelul german al școlilor vocaționale și să investim agresiv în acest sistem. Asta presupune și un exercițiu de PR mult mai puternic, pentru a convinge părinții că nu își vor trimite părinții la dat la pilă ci într-un sistem educațional legat direct cu piața de muncă, unde copii lor vor deprinde aptitudini tehnice de înaltă specializare și vor avea un job aproape sigur după terminarea studiilor.
  1. ATRAGEREA de MULTINAȚIONALE. Bineînțeles că noi toți dorim să avem cât mai multe firme de genul UiPath – pornite și administrate de antreprenori români. Avem însă șanse mult mai mari să generăm inovații românești în laboratoarele unei multinaționale. Aceste multinaționale au avantajul că sunt bine conectate la piețe internaționale, au o rețea mare de cercetători la nivel mondial, și pot testa o inovație în mai multe țări deodată. Mai mult, datele arată că orașele cu cea mai mare rată de antreprenoriat au întotdeauna și multe multinaționale. Gândiți-vă numai la exemplu Dacia, și la cât de succes ar fi fost “mașina de 5.000 Euro” fără accesul la rețeau logistică și de distribuție a Renault, fără accesul la tehnologii dezvoltate deja (Daciile sunt mai toate echipate cu motoare Renault) și fără accesul la rețeaua globală de clienți a Renault. Fiecare primărie, inclusiv cele mici, ar trebui să aibe un departament de atragere a investitorilor. Ajunge o persoană cu cunoștințe de limbi străine (engleza e de bază) și o înțelegere a avantajelor comparative ale localității respective (de cele mai multe ori ajunge să ști cine a investit deja acolo). Parte din fondurile pentru o Românie Smart, ar trebui să meargă către susținerea eforturilor primăriilor din România de a atrage investitori străini. Irlanda, a atras 5 firme mari (Google, Microsoft, Facebook, Dell, Oracle) ce produc la un loc dublul PIB-ului României.
  1. UNIVERSITĂȚI mai COMPETITIVE. Vor exista alocări generoase pe 2021-2027 pentru noi departamente de cercetare academică, centre de transfer tehnologic și pentru clustere. Aceste fonduri ar trebui să fie condiționate de existența unor legături mai strânse între universități și firmele private (de exemplu, mai multe cursuri ar trebui predate de către reprezentanți ai firmelor private, pentru ca stundeții să afle ce cere piața efectiv, nu ce știu să predea profesorii acelei universități).
  1. FOCUS pe SECTOARE ce Aduc Plus Valoare Chiar dacă, ne place sau nu ne place, economia românească va arăta similar cu piețele de care depinde acum (mai exact piața comună UE), e important să existe și un focus pe domenii cu valoare adăugată mare. Mai exact, o mașină, un frigider, sau o pastilă, o produci odată și o vinzi totodată. Pe de altă parte, un produs soft inovativ, o melodie, o carte, o idee, este produsă odată și ulterior poate fi vândută de miliarde de ori. E important să existe sprijin pentru aceste sectoare creative cu potențial mare, dar în același timp trebuie cultivate legăturile cu piețele mari. UiPath este produsul unor români, dar afacerea e crescută acum în SUA. 
  1. ADOPTAT MODELUL CLUJEAN. Majoritatea românilor s-au săturat să tot audă de Cluj dar meritul administrației de acolo este că a creat un ecosistem ce funcționează. Există un dialog viu între diferiții actori din economia locală și se leagă zilnic idei și proiecte. Rețeta succesului nu e foarte complicată – practic administrația locală a învățat să asculte de oameni, să lucreze împreună cu ei, și să creeze o platformă unde diferiți actori pot conlucra. De exemplu, la ExpoReal, cel mai mare târg pentru investitori, Primăria Cluj merge să promoveze Clujul împreună cu Consiliul Județean, împreună cu clustere de la nivel local, și, foarte important, împreună cu firme private. Ăsta e unul din principalele motive pentru care Clujul are cea mai mare rată de antreprenoriat din țară, și este un exemplu că o administrație publică locală poate juca un rol primordial în încurajarea inovării la nivel local.

Pot orașele românești să inoveze mai mult? Sunt damnate să o facă. România a devenit în 2019 țară dezvoltată și pe măsură ce se aproprie de restul țărilor dezvoltate, va trebui să inoveze din ce în cel mai mult pentru a-și susține creșterea. Trebuie însă să știm să învățăm de la cei mai buni în domeniu, să ne conectăm bine la piețe globale și să ne pregătim riguros pentru momentul când vom putea produce și noi inovații disruptive.

Surse Foto:  Turism Istoric, PlayTech




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 − 6 =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box