home Comunitate, Cultură Urbană, Orașele Viitorului, Tehnologie & Inovație Cum inovăm pentru viitorul orașelor din România?

Cum inovăm pentru viitorul orașelor din România?

În prezent, 55% din întreaga populație a lumii locuiește la oraș. Estimările arată că până în 2050, acest procent va ajunge aproape de 70%, adăugându-se undeva la 2,5 miliarde de locuitori populației urbane, de pe tot globul. Urbanizarea este un fenomen constant și se preconizează că, în viitor, zonele urbane vor fi casă pentru marea majoritate a oamenilor.

Știm că deja există probleme legate de viața la oraș. Având în vedere creșterile masive preconizate, lucrurile nu arată tocmai roz. Pentru început, să vedem cu ce ne confruntăm:

Care sunt problemele în orașele din România?

Prima problemă este suprapopularea. În România, problema suprapopulării se manifestă în felul următor – există orașe în care populația crește mult prea repede, în timp ce în altele populația scade la o rată alarmantă. Suprapopularea duce, în primul rând, la nevoia crescută de hrană și apoi la nevoia crescută de spațiu de locuit și parcări. Acestea din urmă duc la scăderea numărului de spații verzi din orașe.

Uninunea Europeană impune ca într-un oraș să existe cel puțin 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. În 2014, doar cinci dintre municipiile reședință de județ din România respectau această cerință. Lipsa spațiilor verzi, la rândul ei, duce la poluare. 

În 2018, peste 20 de orașe din România au fost incluse în topul celor mai poluate din lume, potrivit AirVisual, printre care Iași, Cluj-Napoca, Brașov, București, Ploiești, Măgurele, Timișoara, Arad, Scheia, Braniștea, Sibiu, Sâncrăieni, Târgu-Mureș, Botoșani, Oradea, Bacău, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Văleni, Galați, Brăila și Constanța. O altă sursă a poluării este, evident, traficul.

În 2011, București se afla pe locul 11, în topul orașelor cu cel mai congestionat trafic din lume, și pe locul 3, printre orașele din Europa, potrivit TomTom. Rata de congestie este reprezentată de orele petrecute în plus, de către șoferi, în trafic. Aparent, Bucureștenii petrec aproximativ 9 zile pe an la volan.

Photo by Hanson Lu on Unsplash

Curățenia este, la rândul ei, un alt subiect demn de luat în seamă. Există, într-adevăr, orașe în care locuitorii sunt mulțumiți de curățenia de pe străzi, printre care Brașov, Oradea, Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca și Miercurea Ciuc, la fel cum există și Călărași, Brăila, Satu Mare și Alexandria, orașe considerate ca fiind cele mai puțin curate din România, spune Ziarul Financiar.

Cum rezolvăm probleme din orașele din România?

Noi suntem de părere că e nevoie de inovare în toate aspectele pe care le-am menționat mai sus. Când vorbim despre inovare, ne referim, în primul rând la dezvoltarea unei culturi inovative, a unui mindset și abia apoi la utilizarea noilor tehnologii.

1. Prin Cultura inovatoare în instituțiile publice

Într-o cultură inovatoare, experimentarea ar trebui să fie pe primul loc, scopurile trebuie să fie aliniate și eșecul trebuie îmbrățișat. O cultură inovativă trebuie să aibă la bază și o structură care să permită desfășurarea proiectelor inovative. De asemenea, o cultură inovatoare are nevoie de un lider. Aici, rolul lui nu este să dea ordine în stânga și în dreapta ci, rolul lui este de a se asigura că scopurile sunt aliniate și că cei din subordine au suficientă libertate de a experimenta și de a-și exprima ideile și opiniile.

O astfel de cultură trebuie implementată la nivel de instituție, cu condiția ca fiecare membru să ajungă să privească lumea printr-o „lentilă a inovării”, după cum ne spun cei de la Bloomberg Cities:

 „Pentru a avea succes pe termen lung, nu poți face munca asta ca individ sau doar printr-un grup de inovatori care se ocupă doar ei de chestia asta. Pentru a avea succes cu adevărat trebuie să împărtășești această viziune în întreaga organizație, astfel încât acea lentilă să devină ceva comun pentru toți membri.”

O altă caracteristică, extrem de importantă, a unui proiect inovativ, este că acesta va fi mereu construit și implementat ținând cont de nevoile utilizatorului final. Acest lucru poate fi realizat prin aplicarea unui proces precum Design Thinking.

Design Thinking și designul user-centered pot juca un rol crucial nu numai în designul de produs ci și (poate chiar mai mult) în designul de servicii. Surprinzător, nu sunt aplicate atât de des în serviciile de utilitate publică. Este păcat, deoarece ar putea aduce îmbunătățiri majore în viețile oamenilor și, în același timp, să deschidă oportunități interesante de business pentru start-up-uri dar și pentru organizațiile mari.” spune Marco Brambilla, în acest articol.

sursa: www.CareerFoundry.com

2. Prin Colaborare. Colaborarea presupune multi-disciplinaritate, iar multi-disciplinaritatea este o abordare mai eficientă a oricărei probleme.

Așadar, cum ar fi ca toată lumea să colaboreze pentru binele orașului? Și nu, nu ne referim la toate instituțiile ci, mai ales, la cetățeni. Acest lucru s-ar putea realiza prin diferite întâlniri, conferințe sau platforme online, cum ar fi platforma de Bugetare Participativă. 

Pe lângă implicarea cetățenilor într-un oraș, cum ar fi dacă orașele s-ar implica și ar colabora între ele, pentru bunăstarea generală a unei țări? Împărtășirea de cunoștințe, resurse și experiențe ar putea influența inovația. 

„Orașele din România sunt pe atât de puternice, pe cât sunt de conectate unele cu celelalte – nu doar la nivelul infrastructurii, ci și al schimbului de bune practici.” potrivit raportului cu cele mai bune practici in dezvoltarea urbană.

3. Prin utilizarea noilor tehnologii în orașele din România

Big Data, la rândul ei, este foarte benefică pentru inovarea în orașe și reprezintă, într-o anumită măsură ideea de implicare civică. Cum?

Există platforme open source cu anumite informații ale locuitorilor. Acestea reprezintă o soluție pentru mai multe dintre problemele identificate la început.  „Smart Cities – What’s In It For Citizens?” susține că  utilizarea Internet of Things ar putea rezulta în creșterea calității vieții pentru toți indivizii, chiar și cei care locuiesc în orașe suprapopulate. 

Printre punctele menționate în acest articol, se numără faptul că orașele conectate ar putea avea trafic mai puțin congestionat și spitale mai puțin aglomerate. Dacă s-ar folosi platforme de Big Data și tehnologia necesară, aceștia ar putea urmări evoluția cifrelor în ceea ce privește numărul de oameni care se mută într-un oraș. 

Sursa foto: InsiderPro

Un alt exemplu de punere în practică foarte eficient al Big Data, vine din Spania, unde în Santander, s-au instalat senzori ce măsoară diferite elemente care influențează viața de zi cu zi a orașului – de la trafic până la vreme. Senzorii transmit informația într-o bază de date care se materializează într-o aplicație care oferă utilizatorilor informații în timp real. Pe lângă aceasta, baza de date este de tip open source așa că oricine dorește să folosească informațiile din baza de date, o poate accesa.

Astfel, platformele open-source pot reprezenta oportunități pentru afaceri inovative de succes. Informațiile prezente acolo pot sta la baza altor platforme sau altor tipuri de produse digitale care, la rândul lor pot contribui la bunăstarea cetățenilor și a orașului.

Tudor Mihai este fondatorul  Innovating Society companie ce oferă o gamă largă de soluții, ateliere, traininguri și consultanță pentru inovare, printre care și trainingul de Design Thinking, care ar putea duce la crearea unei culturi inovative în orice instituție publică și nu numai. Dacă rezultatul inovării are impact social, atunci ne putem numi cu adevărat mulțumiți! Pe asta ne concentrăm.Vrem să lucrăm împreună cu tine și cu instituțiile implicate în dezvoltarea comunitară a României, fie că e vorba de oameni, produse sau servicii. Credem într-un viitor mai bun și avem resursele necesare pentru acesta. Avem nevoie doar de oameni și de implicare consideră fondatorul Innovating Society.

Cover Foto: The Fireside Chats

 




2 thoughts on “Cum inovăm pentru viitorul orașelor din România?

  1. Nu vă împărtășesc deloc principiile Laissez-faire pe care le promovați, doar imaginați-vă un scenariu de criză generală în care soarta și destinul omenirii depinde de deciziile și măsurile pe care le ia acel grup. Trebuie o mână de fier, un individ a cărui cuvânt e Scriptură și literă de lege. Pot fi acceptate și sugestii sau opinii ale unor experți independenți etc., dar dreptul de veto absolut âi aparține leaderului.

  2. Referitor la punctul al treilea, tot un oras din Spania a luat in calcul inca de acum un an utilizarea tehnologiei blockchain in administratie. Orasul este Marbella.

Comments are closed.

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.