Anul nou a început cu vești bune pentru România. Conform unui chestionar elaborat și implementate de EuroStat, România se află pe locul 2 în UE (după Austria, și la egalitate cu Finlanda și Polonia) în ceea ce privește satisfacția oamenilor cu viața lor de zi cu zi. De asemenea, Clujul se află în top 10 în Europa în ceea ce privește satisfacția oamenilor cu calitatea vieții, conform unui chestionar al Comisiei Europene. Conform rezultatelor chestionarului, 94% dintre clujeni consideră că au o calitate bună a vieții la ei în oraș, și 56% consideră că viața lor s-a îmbunătățit în ultimii 5 ani (pe această dimensiune, Clujul este pe locul 3 în Europa).
Problema e că România nu s-a dezvoltat unitar. Sunt zone unde lucrurile s-au schimbat în bine mai rapid și mai eficient. De exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor în Cluj-Napoca a crescut de aproape 6 ori din 2000 până în 2020 – un ritm de creștere mai rapid decât în multe firme private. De asemenea, salariul mediu în Cluj s-a dublat în ultimii 5 ani – semn că dezvoltarea Clujului a adus beneficii și celor ce locuiesc acolo. După estimările noastre, Cluj-Napoca are deja un PIB pe cap de locuitor mai mare decât al Bucureștiului și un salariu mediu mult peste cel al capitalei.În același timp, sunt multe localități unde timpul a stat în loc și unde multe nu s-au întâmplat. Din păcate numărul localităților unde nu s-a întâmplat nimic este încă mare. Din fericire, numărul localităților unde se întâmplă lucruri interesante este în continuă creștere.
Acesta este și scopul acestui articol și acestui top – să identifice câteva localități unde s-au întâmplat lucruri interesante în ultimii ani, și ce ar putea servi ca exemplu pentru alții. Topul este unul pur subiectiv și se bazează pe experiența echipei UrbanizeHub. Suntem convinși că sunt o multitudine de inițiative meritorii în toată țara ce ne-au scăpat. De aceea v-am și încuraja să ne trimiteți în comentarii cât mai multe exemple de bune practici.
Locul 1: Cluj-Napoca
Clujul este momentan singurul oraș din România cu care putem ieși la înaintare în Vest – este modelul că se poate și la noi. Departe de a fi rezolvat toate problemele urbei, administrația clujeană a reușit totuși să modernizeze profund orașul și a știut să se racordeze la principiile și prioritățile europene. Unul din domeniile unde Clujul a jucat cel mai bine este mitigarea schimbărilor climatice. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este una din prioritățile cheie ale umanității, iar un eșec în acest demers poate avea efecte catastrofale pentru omenire. Cu toții trebuie să ne asumăm un rol activ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și Clujul este un vârf de lance în acest domeniu. Mai întâi, Clujul a fost printre cele 13 orașe românești ce au aplicat pentru Misiunea “100 Orașe Neutre din Punct de Vedere Climatic până în 2030” a Comisiei Europene, și a fost printre cele 3 selectate (împreună cu Sectorul 2 și Suceava). După aceea, Clujul s-a numărat printre primele 10 orașe din UE ce au reușit să finalizeze un Plan de Acțiune și Investiții pentru Tranziție la Neutralitate Climatică și să aibe acest plan aprobat de către Comisia Europeană. A fost primul oraș din Europa Centrală și de Est ce a reușit acest lucru și a dat clasă unor orașe cu mai mult ștaif, precum Copenhaga, Paris, Madrid sau Helsinki. Nu e lucru puțin și un exemplu că o administrație românească poate să inoveze și să performeze mai bine decât multe administrații din Vest.
Clujul poate inspira pe alții să:
– Concureze la egal cu orașe din Vest.
– Își asume lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu putem aștepta să fim luați în serios în Vest dacă nu știm să ne implicăm direct în rezolvarea celor mai importante probleme ale omenirii. Nu putem aștepta să fim invitați la masa granzilor fără să și respectăm regulile mesei. Din păcate numărul orașelor românești ce consideră în mod sincer că schimbările climatice sunt o problemă importantă, este relativ mic.
– Aibe curajul să inoveze. Bucureștiul și Clujul sunt momentan, coform datelor EuroStat,singurele orașe din România cu PIB pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumpărare) peste media europeană. Estimările noastre arată însă că avem mult mai multe orașe ce peformează mai bine decât media europeană. Aceasta înseamnă că aceste orașe vor trebui să treacă de la o aborsare focusată numai pe a prinde Vestul din urmă, la o abordare focusată pe inovare – mai exact, trebuie să trecem de al prinde trecutul altora din urmă la a visa noi viitorul. Momentan, Clujul este singurul oraș din România ce inovează în mod activ și exemplul său ar trebui urmat de cât mai mulți. Clujul este și un exemplu bun că poți crește economic și poți deveni verde în același timp.
Locul 2: Brașov
Brașov este unul din orașele din România unde administrația locală a înțeles atât importanța unui sector privat puternic, cât și importanța agendei verzi. Brașovul organizează de câțiva ani Forumul Orașelor Verzi și și-a asumat agenda verde înainte să fie “cool” în România. De asemenea, conducerea administrației brașovene a realizat că Brașovul nu trebuie să se culce pe lauri și să se bucure numai de banii făcuți din turism (un sondaj al Băncii Mondiale indică faptul că Brașovul este considerat de către români cel mai frumos oraș din România, iar TripAdvisor a inclus Brașovul între primele 25 destinații turistice pentru 2024 și i-a dat premiul “Best of the Best”) și încearcă în mod activ să aducă la nivel local firme în sectoare cu valoare adăugată mai mare. Momentan, Brașovul este printre puținele orașe din România ce participă activ la târgurile pentru investitori din Vest, precum Expo Real. De asemenea, administrația este printre cele mai active în România în domeniul regenerării urbane și au pornit mai multe proiecte, în oraș și în zona metropolitană, ce vizează convertirea unor zone urbane în hub-uri de dezvoltare.
Brașovul poate inspira pe alții să:
– Să își asume în mod activ o agendă verde și să se racordeze la prioritățile mondiale.
– Să încerce în mod activ să atragă noi investiții la nivel local și să facă tranziția la sectoare cu valoare adăugată mai mare.
– Să își asume proiecte complexe de regenerare urbană, ce pot funcționa ca și catalizatori pentru dezvoltarea orașului.
Locul 3: Iași
Nici un oraș și nici o comunitate nu vor putea prospera pe termen lung dacă nu vor avea un sector privat puternic. SUA este responsabilă și pentru bună parte din inovațiile disruptive la nivel mondial și dictează mersul economiei globale. Ca atare, orașele românești ce vor fi ști să se conecteze mai bine la economia americană vor fi probabil și printre cele mai performante în anii următori.
Momentan, orașul ce s-a mișcat cel mai bine pe relația cu SUA a fost Iașul. Separat de Europa de Vest de Carpați și infrastructură proastă, Iașul a dezvoltat capitalul autohton și cu sprijinul firmelor locale s-a racordat la capitalul american. Iulius Grup, companie ieșeană, a reușit nu numai să transforme fizic Iașul, ci și economic, reușind să atragă la Iași firme precum Amazon, AMD, Microsoft, sau Cognizant. Impactul acestor investiții se vede și cu ochiul liber (merită o vizită la Iași, dacă nu ați fost recent) și din date. Dacă în anul 2000, salariul mediu în județul Iași era pe locul 30 din 42, în anul 2022, Iașul a urcat până pe locul 5 (depășit numai de București, Cluj, Timiș și Ilfov).
Dacă trendul ascendent al dezvoltării Iașului a persistat în 2023, depășind astfel Ilfov, este posibil ca în 2024 să treacă și în fața Timișului. Se preconizează că va exista o competiție tot mai intensă între Iași și Cluj, iar avantajul semnificativ al Iașului vine din prezența la nivel local a unor mari companii inovatoare din Statele Unite.
O altă particularitate a Iașului, ce ar putea servi ca inspirație pentru alte orașe, este implicarea generală a sectorului privat în viitorul orașului. Dacă mergeți la Iași veți vedea că firme precum Amazon, Raiffeisen, sau Centric, au programe extinse de responsabilitate socială. De exemplu, la inițiativa grupului CIVICA, firma Centric a pus la bătaie 150.000 Euro pentru modernizarea unui parc public – inițiativă ce a fost susținută, de asemenea, cu o contribuție substanțială de către Primăria Iași.
Iași poate inspira prin :
– Un dialog eficient între sectorul privat, administrația publică și societatea civilă. Sunt foare rare cazurile în care publicul își exprimă deschis satisfacția pentru o investiție privată – mai dese și mai puternice sunt vocile celor ce critică o investiție privată sau alta. Noi la UrbanizeHub suntem și vom rămâne apologeții investițiilor private, căci fără un sector privat puternic, nu avem cum să avem o comunitate puternică.
– Punți economice cu SUA. O racordare la economia americană este vitală pentru orice oraș din România. Iași a făcut asta cu succes, iar privatul a explodat în ultimii ani.
Locul 4: Oradea
Ca și performanță, Oradea rămâne probabil pe primul loc, ca și cea mai puternică administrație publică locală din România. De la fonduri europene, la transport public, patrimoniu, achiziții, urbanism, sau servicii publice, Oradea excelează pe mai toate domeniile – rodul unui leadership bun și ani buni de experiență. În mod evident, considerăm Oradea ca model și inspirație pentru toate orașele din România, și a fost, probabil, în anii trecuți, cea mai vizitată administrație locală din țară. Un domeniu unde Oradea este mult mai avansată decât alte administrații din România este dimensiunea metropolitană.
Oradea este administrația din România ce a înțeles cel mai bine importanța dimensiunii metropolitane și are cea mai performantă zonă metropolitană din țară. Printre altele, Zona Metropolitană Oradea a reușit să construiască drumuri metropolitane de la zero, înainte să apară Legea Zonelor Metropolitane, și au elaborat cel mai complex plan de dezvoltare al rețelei de drumuri metropolitane. Pentru dezvoltarea acestei rețele de drumuri metropolitane, Primăria Oradea colaborează strâns cu Consiliul Județean Bihor și cu Zona Metropolitană. Mai mult, Primăria Oradea împreună cu Primăria Arad și cu consiliile județene Bihor și Arad, au pregătit documentația tehnică pentru un drum expres de la Oradea la Arad și au predat această documentație tehnică CNAIR-ului, pentru implementare.
Mai nou, Primăria Oradea a finalizat primul masterplan de dezvoltare a unei rețele metropolitane tren-tram. Mai mult, au gândit și masterplan de regenerare urbană a zonei din jurul gării, și au și finalizat studiul de fezabilitate pentru zona din fața gării. Oradea vine ca atare cu un model comprehensiv de regândire a transportului la nivel metropolitan, cu propuneri concrete de încurajare a transportului verde.
Studiu de regenerare urbană – Zona stației CFR, Oradea
Oradea poate inspira pe alții să:
– Să își asume în mod activ abordări de dezvoltare metropolitană – mai ales pentru orașele mari din România.
– Să facă parteneriate strategice pentru a-și atinge nevoile proprii de dezvoltare. Oradea a înțeles că nu toate problemele se rezolvă pe principiul “noi prin noi înșine”, ci că parteneriate strategice sunt necesare în multe cazuri.
– Să vină cu o abordare integrată de dezvoltare a infrastructurii verzi, ce se focusează nu numai pe infrastructura per se, ci și pe creșterea atractivității zonelor din jurul infrastructurii. Cu cât vor exista mai multe dezvoltări în jurul unei linii de tren sau a unei linii de tren-tram, cu atât vor fi mai mulți oameni dispuși să folosească astfel de mijloace de transport.
Locul 5: Sectorul 6 București
Bucureștiul este în situația ciudată de a avea cartiere periferice mai bine puse la punct decât zona centrală. Cine face naveta prin București găsește o calitate mai bună a spațiului urban la intrările și ieșirile din oraș. Noua administrație a Sectorului 6 a venit cu mult dinamism, cu multe idei noi, și cu multe proiecte noi. Meritul acestei administrații este că a fost dispusă să învețe de la alții, că și-a adus aproape mulți experți buni, și că a știut să dialogheze eficient cu cetățenii.
Câteva din realizările lor ce ar merita să îi inspire si pe alții menționăm:
– Folosirea concursului de soluții pentru regenerarea zonei Lacului Morii. Concursurile de soluții ar trebui să devină o obișnuință în București și sunt o grămadă de zone unde astfel de abordări pot fi folosite.
– Implementarea fazată, cu implicarea cetățenilor din zonă, a Parcului Liniei. Sectorul 6 a arătat că este posibil să implementezi proiecte de infrastructură publică de anvergură, dacă există voință și implicare.
– Profesionalizarea ADP-ului pentru implementarea la scară a unor proiecte de acupunctură urbană. ADP-ul din Sectorul 6 a fost întărit cu experți din diferite domenii, și implementează acum, pe bandă rulantă, proiecte de îmbunătățire a infrastructurii urbane în cartierele din sector.
Locul 6: Sectorul 2 București
În condițiile în care Primăria Generală a Bucureștiului a fost într-o permanentă stare de avarie(trotuarele sparte de la Universitate dau impresia unui sat fără câini), primăriile de sector au fost cele ce au excelat în ultimii ani. Bucureștiul este acum în situația ciudată de a avea infrastructură de mai bună calitate în cartiere decât în zona centrală. În diferite momente, cam toate primăriile de sector au venit cu câte o inițiativă ce merită să servească ca inspirație pentru alții. Am ales însă să includem Sectorul 2 aici pentru că noua administrație a reușit să facă performanță de la primul mandat, și a salvat Bucureștiul de la o situație rușinoasă, aplicând pentru Misiunea “100 Orașe Neutre din Punct de Verde Climatic până în 2030” a Comisiei Europene. Sectorul 2 a performat însă în mai multe domenii, pornind mai multe inițiative de regenerare urbană integrată cu focus pe Centrul Vechi (unde au și început primele lucrări), pe centre civice (precum zona Obor) și pentru cartierele de blocuri. Au reușit de asemenea o performanță remarcabilă de a picta împreună cu un artist de top (Cristi Scutaru) bună parte a școlilor din sector.
Sectorul 2 îi poate inspira pe alții să:
– Să își asume proiecte cu bătaie lungă, ce nu aduc neapărat capital electoral. Sectorul 2 are o multitudine de nevoie ce necesită atenție, dar administrația a avut inspirația și energia să își asume efortul de a face tranziția la neutralitate climatică până în 2030. În felul acesta, au salvat România de la o situație în care capitala țării nu este deloc implicată în cea mai importantă inițiativă urbană verde a Uniunii Europene.
– Să gândească proiecte integrate de regenerare urbană pentru diferite tipuri de spații urbane.
– Sectorul 2 a reușit să realizeze un parteneriat strategic cu Universități și ONG-uri pentru a crea soluții pentru calitate vieții și pentru a transforma sectorul 2 într-o comunitate activă și colaborativă
Locul 7: Reșița
Reșița este exemplu că și orașe mici mono-industriale pot să performeze. Noua administrație a orașului a reușit minuni încă de la primul mandat, iar această pasență le-a ieșit pentru că au fost dispuși să meargă și să învețe meserie de la cei mai buni experți în domeniu. Au mers să învețe la Oradea, la Alba Iulia, la Cluj; s-au consultat cu cei mai buni academicieni în domeniul administrației publice și și-au adus aproape experți de top. Au performat bine pe mai toate domeniile, de la dezvoltarea infrastructurii urbane (este singurul oraș din România ce a reintrodus tramvaiul), la reabilitarea școlilor și a infrastructurii de turism și recreere. Mai mult, au avut curajul să boxeze mult peste categoria lor, și au coordonat un parteneriat strategic cu Primăria Timișoara, CJ Caraș-Severin și CJ Timiș, pentru dezvoltarea unei linii de tren-tram de la Reșița la Timișoara, ce să permită naveta mai ușoară între cele două orașe.
Reșița ne arată performanța este posibilă și în orașe mai mici și orice comunitate poate avea un viitor dacă există oameni dispuși să se bată pentru viitorul ei. Printre altele, administrația locală a reușit să atragă la nivel local o investiție masivă de regenerare urbană de câteva zeci de milioane Euro, în pregătire acum de către nHood (fostul Ceetrus)
Reșița îi poate inspira pe alții să:
– Să coopereze cu alții pentru proiecte mari. Cei din Reșița au înțeles că nu au cum să concureze cu Timișoara. Capitala Banatului este mult mai atractivă și oferă mai multe oportunități decât Reșița. Ca atare, mulți reșițeni s-au mutat la Timișoara. Administrația din Reșița a înțeles însă că atunci când naveta între cele două orașe se face mai ușor, sunt șanse bune ca exodul de reșițeni să se transforme într-o circulație a oamenilor. Mai mult, o Reșiță mai accesibilă devine și mai atractivă pentru turiști și pentru potențiali investitori.
– Să aibe curajul să își asume proiecte majore, dezvoltate în paralel: transport, eficientizare energetică, regenerare urbană, turism și neapărat lobby intens pentru atragere de investitori.
Locul 8: Valea Jiului
Valea Jiului este pariul României cu Comisia Europeană. Poate deveni o zonă de succes în ceea ce privește tranziția la energie verde? Se poate transforma Valea așa cum au făcut-o zone din Germania (Ruhr) sau Anglia? Noi spunem că DA, mai ales pentru că perioada de programare 2021-2027, Valea Jiului va avea nu numai un mecanism dedicat pe fonduri europene (ITI – investiții teritoriale integrate) ci și acces la fonduri pe Tranziție Justă.
Capacitatea Văii Jiului de a se transforma în următroii ani reprezintă și o soluție pentru pleiada de orașe și zone mici din România fără perspective prea roze de dezvoltare. Momentan, Valea Jiului are vizibilitate mare la nivel european, și susținere mare din partea Comisiei Europene de a deveni o poveste de succes.
Mulți dintre voi ați auzit probabil de Planeta Petrila, ce a luat naștere în zona fostei Mine Petrila, la inițiativa artistului Ion Barbu, și ce momentan produce mai multă cultură decât multe orașe mari din România. Planeta Petrila crează o premisă pentru reinventarea și redezvoltare a Văii Jiului prin cultură. Mai sunt de asemenea ONG-urile din zonă – printre cele mai active și mai dinamice din România. Joacă un rol important și cele 6 primării din zonă, ce au știut să lase la o parte orgoliile și bătăliile trans-partinice, și au început să planifice și să dezvolte împreună. De exemplu, mai mulți actori locali s-au mobilizat pentru a elabora un Masterplan de Turism pentru zona Văii Jiului.
Poza : Planeta Petrila
Valea Jiului îi poate inspira pe alții să:
– Să continue să lupte chiar și atunci când șansele de izbândă nu par roze.
– Să caute abordări creative de a-și aduce cât mai mulți oameni aproape. În contextul declinului demografic rapid și al exodului populației în România, multe localități au pierdut și vor continua să piardă populație. Bună parte din populația pierdută sunt tineri, ceea ce înseamnă și o scădere a vitalității acestor zone. Nu înseamnă, însă, că viitorul acestor zone este pecetluit. Ele pot avea un viitor dacă știu să își aducă oameni aproape, fără să îi atragă neapărat în zonă. Valea Jiului, de exemplu, are mulți prieteni la nivelul Comisiei Europene, ce își doresc ca zona să răzbească, are mulți prieteni la nivelul Guvernului României, și are prieteni și printre universitari din America, interesați să identifice soluții pentru dezvoltarea zonei.
– Să aibe curajul să se reinventeze și să viseze. Planeta Petrila este un exemplu minunat că eforturile unei mâini de oameni pot transforma viitorul unei comunități. La fel cum Stan Ioan Pătraș, prin operele lui de artă din Cimitirul de la Săpânța, a creat o sursă de venit permanent pentru comunitatea de acolo (Cimitirul Vesel este acum una din principalele atracții turistice a României), cei de la Planeta Petrila pot crea un hub cultural care să dea o sursa de venit permanent pentru comunitatea din Vale.
Locul 9: Buzău
Buzău este unul din orașele campioane la atragerea de fonduri europene și a făcut în anii trecuți rondul presei pentru că au câștigat premiul pentru cel mai bun brand de oraș la Transform Awards în Londra. De asemenea investesc mult în educație, biodiversitate și în proiecte pe economie circulară, ceea ce îi face să fie destul de unici în peisajul urban românesc.
Buzăul îi poate inspira pe alții să:
– Să își asume inițiative meritorii chiar și atunci când șansele de succes sunt reduse. În condițiile în care reforma teritorială a României este discutată în mod steril de ani buni (în mare, România are aceiași configurație teritorială impusă de comuniști în 1964, chiar dacă lucrurile s-au schimbat substanțial de atunci), Buzăul și-a asumat o reformă teritorială proprie.
– Să coopereze trans-partinic pentru problemele vitale ale urbei. De multe ori războaiele politice duc la blocaje din care nu iese nici un partid cu câștig net, dar ies cetățenii pierzători net. Pe omul de rând nu-l interesează ce partid are dreptate, ci îl interesează ca problemele principale ale urbei să fie rezolvate. Ca atare, merită ca fiecare comunitate să identifice unele teme mari de dezvoltare ce să nu facă obiectul combatului politic, și care să se bucure de susținere largă.
Locul 10: Craiova
Despre Craiova nu se prea vorbește în literatura de specialitate, dar ei lucrează în liniște și an de an vin cu noi realizări. Este remarcabil ce au reușit să facă deja pe partea de regenerare urbană, și și-au propus să extindă abordările pe regenerare și în cartierele de blocuri. De asemenea, au un program de invidiat pe partea de artă stradală și mai multe proiecte minunate pe partea de infrastructură verde. Au fost de asemenea extrem de eficienți cu lobby-ul făcut la nivel central, atrăgând mai multe finanțări majore în regiune – de la drumul expres Craiova-Pitești, la infrastructură sportivă de top.
Craiova îi poate inspira pe alții să:
– Să își asume proiecte ambițioase de regenerare urbană.
– Să aloce resurse, timp și ziduri pentru proiecte de artă stradală.
– Să facă lobby în mod eficient, cu diferiți actori, pentru a rezolva problemele de dezvoltare ale urbei și pentru a atrage investiții strategice la nivel local și regional.
Mențiuni
În acest top am dori să includem și orașe mai mici, tocmai pentru a arăta că dezvoltarea și calitatea vieții nu este strict legată de orașele mari, magnet, sau orașe cu centre universitare puternice sau cu investiții mari private ci proiectele de impact care să transforme comunități pot fi realizate și în comunități mici.
Mențiune : Darabani
Darabani este un orășel cu 8.000 de locuitori, situat în partea de nord a județului Botoșani, la graniță cu Ucraina. Nu prea a-i zice că un astfel de oraș are vreo perspectivă de dezvoltare. Cu toate acestea, în Darabani se organizează unul din cele mai cool festivaluri din România (credeți-ne pe cuvânt, dacă nu ați fost acolo), Zilele Nordului, iar orașul este probabil singurul din România ce a elaborat un plan integrat de regenerare urbană (PIRU), cu focus pe creșterea calității vieții pentru cetățenii de acolo. Au reușit să atragă resurse umane și financiare (proiecte de energie verde și de reamenajare urbană) deși resursele lor sunt limitate.
Ca atare, credem că îi poate inspira pe alții să:
– Să încerce chiar dacă șansele de reușită nu sunt foarte mari. Dacă Darabani poate, puteți și voi.
– Se pot crea puncte de atracție chiar și fără atuuri locale foarte mari. Șansa Darabaniului au fost oamenii locului ce s-au implicat în dezvoltarea festivalului Zilele Nordului.
– Se pot mobiliza experți buni și fără bugete de milioane.
Alte mențiuni: Siret este un oraș pro-activ în ceea ce înseamnă atragerea de investitori, fiind prezent constant în ultimii ani la târgul de investiții de la München. Lugoj a făcut un proiect unic în România, realizând prima temă de PUG participativă, implicând cetățenii în proces,Cugir are o administrație ce a investit în infrastructură de sănătate (lucru aproape imposibil pentru orașele mici), apoi a reușit să creeze o centură ocolitoare (centura Vinerii), care a scos traficul din satul abuzat de tiruri din proximitatea Cugirului.
Exemplele probabil pot continua și cu alte orașe și comunități care dezvoltă proiecte. Sunt orașe mari care nu au prins topul inspirațional, dar care pot genera proiecte de impact pe 2024. Noi sperăm ca prin aceste exemple să creăm o competiție pro-activă între orașele României, astfel încât calitatea vieții să crească iar cetățenii să fie mulțumiți de orașul în care trăiesc.
