Cum arată viața într-un oraș digital? Mirela Mărcuț a prezentat la UrbanTalks Oradea modul în care administrația publică a unui oraș din Germania a reușit să angreneze energiile din societate pentru a crea politici dedicate digitalizării și educării populației.
Mirela Mărcuț, cercetător pe Digital Policy al Universității din Oradea, a prezentat în cadrul UrbanTalks un exemplu de oraș digital. Darmstadt, o localitate la 30 km de Frankfurt, este primul oraș digital al Germaniei și se aseamănă foarte mult cu Oradea. Câteva puncte forte al Darmstadtului sunt populația tânără, universitățile importante la nivel național pe segmentul tehnic, faptul că este sediu al agenției Uniunii Europene pentru sateliți și un important pol pentru IT, ingineria aerospațială și farmaceutică. Cum a reușit Darmstadt transformarea către zona digitală? Urmând o serie de principii: să fie un oraș participativ, sustenabil, cu valoare adăugată pentru toți, sigur și orientat spre viitor.
„M-a interesat foarte mult partea de guvernanță pentru că fără ea și fără un cadru bine pus la punct și actori deschiși la minte nu poți să faci foarte multe lucruri. Orașul și-a înființat o companie publică și aceasta manageriază întregul proces de transformare digitală. Este o companie care administrează proiectele care se întâmplă la nivelul primăriei. Darmstadt este singurul oraș din Germania care are un consiliu etic cu privire la principiile transformării digitale. S-au adunat o grămadă de experți locali și regionali și au scris un cod etic pentru orașul digital. Au două comisii de îndrumare cu administrația locală și regională. Mai mult de atât, au un Chief Technical Officer. Stakeholderii nu se opresc aici. Sectorul de business este foarte bine implicat în realizarea soluțiilor pentru orașul digital. Ei nu se duc către companii mari să-și aducă soluții gata făcute, încearcă să impulsioneze start-upurile locale să creeze soluții open source pentru oraș pentru că ei îl cunosc cel mai bine. Universitățile participă foarte bine la proiectele orașului iar cetățenii sunt consultați constant atât online cât și offline. Toată cultura administrației este una deschisă. Au îmbrățișat partea de gândire altfel, sunt foarte receptivi la tot ce vine din exterior”, a spus Mirela Mărcuț.
Darmstadt a instalat o rețea de senzori care a oferit date pe baza cărora administrația a conturat proiecte pentru smart lighting, au instalat o stație de purificare a aerului în centrul orașului pentru a combate efectele poluării, au trecut sistemul de trafic în noua eră cu ajutorul semafoarelor inteligente și chiar au dezvoltat o aplicație de tipul Waze adaptată la secundă pentru a informa cetățenii cu privire la trafic. Pe lângă aceste soluții dedicate calității vieții, există o serie de proiecte educaționale. House for Digital Media Education organizează cursuri cu titlu gratuit pentru cei care vor să învețe cum să folosească tehnologia, cum să fie în siguranță în lumea cibernetică și ce drepturi au în online.
„Cetățenii au fost consultați la fiecare moment al realizării proiectului. Unul dintre proiecte a fost să trimită invitații la întâmplare către chiriași să participe la consultări pentru a avea o paletă cât mai diversificată de participanți. Odată cu pandemia, au creat un laborator urban digital unde cetățenii pot să testeze soluțiile realizate de către oraș. Platforma de date a orașului este deschisă pentru a încuraja cetățenii să se transforme în cercetători ca să poată crea proiecte pentru orașul digital. Au o aplicație DarmstadtImHerzen pentru crearea unui spirit de vecinătate între cetățeni. Dacă au ceva de împrumutat, pot pune obiectul pe aplicație ca cineva să o poată împrumuta dacă au nevoie. Astfel, se reduce risipa și se promovează spiritul comunității”, a punctat Mirela Mărcuț.
Care este lecția pentru Oradea și alte orașe din România?
Mirela Mărcuț a enumerat opt lucruri care pot fi scalate și replicate la nivelul Oradei:
- Înființarea unei unități de management care să supravegheze procesul de transformare digitală
- Crearea postului de Chief Digital Officer pentru Oradea
- Conturarea unei viziuni și a unei strategii pentru transformare digitală
- Crearea unui cadru pentru stakeholder management – consilii consultative, de îndrumare, comisii de experți
- Gândirea unei arhitecturi pentru orașul digital (construită pe date colectate de la senzorii din oraș)
- Înființarea unui laborator urban digital pentru cetățenii interesați + aplicații urbane aduse la zi
- Consultarea cetățenilor din diverse categorii sociale (online / offline)
- Derularea unor programe de educație media pentru cetățeni
Vă invităm să urmăriți întreagă intervenție a Mirelei Mărcuț, de la 2:42:00, împreună cu celelalte intervenții de la UrbanTalks Oradea accesând linkul de mai jos.
Sursă foto: deutschland.de
