Este o întrebare la care sunt mai multe răspunsuri. Este o catastrofă pentru zona Banat, pentru cetățenii de aici, pentru economia zonei, pentru Timișoara – Capitala Culturală Europeană.
Zilele trecute apărea un articol pe UrbanizeHub în care conectivitatea era unul din argumentele importante in dezvoltarea unui oraș. Cu cât ești mai slab conectat cu alte localități, cu atât orașul este mai sărac și mai puțin dezvoltat. O bună conectivitate înseamnă că oamenii, investitorii și turiștii pot ajunge mai ușor în oraș. O bună conectivitate înseamnă și că cetățenii pot ajunge mai ușor în țară sau străinătate. Cu cât fluxul acesta este mai mare și mai intens cu atât economicul crește.
Așadar, De ce a plecat Ryan Air?
Un expert care face o monitorizare a aviației în Eurasia susține că închiderea (temporară) a hub-ului de la Timișoara are de a face în primul rând cu lipsa acută de piloți și personal de cabină a Ryanair. Pricinuite de salariile mici și condițiile de muncă mult mai grele în comparație cu alte companii aeriene.
Asta cu cererea redusă e o gogoașă grosolană. Sper ca alte companii să preia cota de piață lăsată liberă. Bineînțeles, cu ajutorul administrației aeroportului, care musai să nu mai stea cu mâinile în sân și să înceapă să lucreze. Tot el spune că numărul de zboruri și rute anulate în 2018 de către Ryanair va fi de peste 10 mii.
Ce spune Ryan Air?
„Regretăm că regiunea de vest a României nu a reușit să fie suficient de atractivă pentru potențialii turiști străini, iar destinații precum Berlin sau Dusseldorf de exemplu, să nu fie destinații de interes pentru locuitorii din Banat.
Administrația aeroportului a pus la dispoziția operatorului aerian o infrastructură la cele mai bune standarde și tarife de operare stimulative, însă nu aeroportul este cel care are rolul de a atrage turiști, ci o ofertă atractivă din punct de vedere al turismului și o agendă culturală și sportivă de bună calitate în regiunea deservită de aeroportul Timișoara.”
Ce spune aeroportul?
„Aeroportul Timișoara îndeplinește cele mai bune standarde din punct de vedere operațional și al siguranței, dar acest lucru nu este suficient pentru companiile aeriene ca anumite rute să fie profitabile. Dorim să îi asigurăm pe pasageri că purtăm constant discuții cu operatori aerieni pentru a identifica rute aeriene eficiente din Timișoara, așa cum am făcut de altfel și cu Ryanair (care în septembrie 2016 a deschis prima bază din România la Timișoara), dar, considerăm că este necesară o implicare mai susținută a operatorilor de turism locali, a instituțiilor publice locale, a operatorilor de evenimente culturale, sportive și muzicale, pentru a face atractivă regiunea Banat și în consecință să fie disponibile mai multe zboruri, spre destinații cât mai diferite și mai mulți pasageri.”
Deci Ryan Air și aeroportul spun că e nevoie de o implicare mai mare a decidenților și operatorilor de turism locali, în timp ce experții susțin că e politica Ryan Air de a renunța la mai multe curse.
Problema e că Blue Air a renunțat la a mai realiza zboruri interne de pe Timișoara, cu puțin timp înaintea anunțului celor de la Ryan Air. E ciudat ca doi operatori să se retragă în aceeași lună, februarie.
Soluții. E nevoie de soluții. Din partea administrației în primul rând, apoi din partea celor care fac evenimente, a sectorului de business și nu în ultimul rând a aeroportului.
Iar dacă aceste soluții nu vor veni în cel mai scurt timp, Banatul va deveni o zonă fără acces rapid la capitală sau alte orașe precum Cluj și Iași, dar și mai grav, se va deconecta de Occident. Ce înseamnă asta? Turiști mai puțini și investitori mai puțini, deci economie mai slabă.
Foto: Tion
Eu am cateva sugestii, despre site-ul asta in general, si despre articolul asta, in particular.
Despre site: apreciez entuziasmul, si e clar nevoie de informatie de genul asta. Insa as aprecia mai mult daca articolele ar avea si substanta, si nu doar extrase din analizele altora si apropouri subtile despre cat de fain e Clujul.
Despre articolul asta: e exemplu de manual despre cum sa NU scrii un articol. Incepe cu o concluzie, continua cu pasaje luate de pe net, si incheie cu aceeasi concluzie de la inceput. Argumentele lipsesc cu desavarsire. Argumente pentru concluzie, desigur. Catastrofa pentru economia Banatului???? Pai Banatul a avut economie beton, raportata la cea a tarii, cu mult timp inainte sa vina Ryanair aici, si va avea bine merci si mai departe. Pentru ca nu toti suntem capsunari, si unii ne mai permitem sa mergem si cu Lufthansa, asa ca nu-i mare stres.
Daca vreti sa va ia lumea in serios, incercati si analize mai profunde, dincolo de evidentele „ca sa dezvolti o economie e nevoie de conectare la infrastructura”. Incercati sa raspundeti si la intrebarea CUM se face, nu doar la CE trebuie facut. Succes.
Am citit acum ceva timp și comentariul tău de la articolul legat de Cluj vs. Timișoara. Nu înțeleg de unde e chestia asta cu „apropouri subtile despre cât de fain e Clujul”. UrbanizeHub e unul dintre puținele locuri de pe net unde NU am văzut glorificarea aia a Clujului de care vorbești tu. Până la urmă nici nu a fost în top 5 în topul lor de orașe eficiente, și înaintea lui au fost puse administrații de care chiar nu se vorbește de bine de obicei (Craiova, Alba Iulia, Sector 3 București). Și în articolul pe care l-am menționat analiza era foarte imparțială și scria cât se poate mai clar că economic Timișoara e peste Cluj, dar Clujul are o promovare foarte bună (și nu cred că poți nega chestia asta).
Despre articoul ăsta, nici eu nu sunt de acord cu exprimări de genul „catastrofă”, dar aroganțele de genul „nu toți suntem căpșunari” sau „noi ne permitem cu Lufthansa” mi se par stupide, în contextul în care infrastructura unui oraș ar trebui să fie accesibilă omului de rând (sau „căpșunarului”, cum îi spui tu), care nu își permite să plătească 300 de euro pe un bilet de avion.
În rest, de acord, se poate analiza mult mai în detaliu de ce chiar au plecat Ryanair și BlueAir și se poate lucra la structura articolului. Dar în același timp nici nu văd o problemă cu articolele de tip știri. Bineînțeles, dacă nu au pretenția să fie o analiză.