În contextul crizei pandemice actuale și efectelor acesteia la nivel european, Ministerul Fondurilor Europene a creionat noul Plan Național de Redresare și Reziliență. Acest document are o importanță deosebită pentru maniera în care țara noastră urmează să se dezvolte în perioada următoare. În ciuda faptului că anul trecut se vehicula o sumă între 3 și 5 miliarde de euro alocați dezvoltării urbane, eforturile sociale și interesul față de acest domeniu de o relevanță crescândă a făcut ca finanțările care vor ajunge la orașe în următoarea perioada să se apropie de cifra de 17 miliarde de euro.
Printre efectele pandemiei actuale se numără creșterea datoriilor guvernamentale, adânciea deficitelor bugetare, scăderea PIB-ului statelor membre sau suprasolicitarea unor servicii publice. Astfel, Mecanismul European de Redresare și Reziliență este menit să funcționeze, în mod complementar cu soluții venite de la statele membre, pentru a contracara aceste efecte puternice ale pandemiei.
Bugetul total pe care Cadrul Financiar Multianual al UE îl alocă României se ridică la aproape 80 de miliarde de euro. Mecanismul de Redresare si Reziliență dispune de 30 de miliarde, Politica de Coeziune de 30 de miliarde, Politica Agricolă Comună – 20 de miliarde și Fondul de Tranziție Justă – 2 miliarde (cifre aproximative). România se află pe locul 7 la alocările de granturi din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
La fel ca în alte țări, se apreciază că această criză pandemică va adânci deficitul bugetar și datoria publică a României. Există și nevoia asigurării finanțării acelor cheltuieli generate de pandemie, se asteaptă ca rata șomajului să crească, iar PIB-ul să scadă. Implicațiile economice ale situației actuale sunt importante – de exemplu, industria și sectorul serviciilor au fost cele mai afectate în 2020, dar se prognozează că vor avea și cea mai rapidă revenire în 2021.
Planul Național de Redresare și Reziliență este un document strategic care urmărește ameliorarea stării economice, consolidarea capacității de reziliență și asigurarea unei creșteri economice pe termen lung. Investițiile direcționate către tranziție verde și digitalizare sunt considerabile, iar transportul sustenabil este anunțat drept o prioritate clară, alături de contracararea schimbărilor climatice și creșterea calității vieții în România.
Așadar, se poate afirma că suma considerabilă dedicată dezvoltării urbane arată mai multe lucruri – interesul în creștere față de acest domeniu, eforturile societății civile în acest sens, planificarea mai bună a administrației și, în ultimă instanță, ideea că orașele trebuie să evolueze și că noi trebuie să le ajutăm.
Foto: TheEconomist
