home Orașe Verzi, Politici Urbane & Guvernanță România a îndeplinit unul dintre obiectivele Acordurilor de la Paris

România a îndeplinit unul dintre obiectivele Acordurilor de la Paris

Traiectoria verde pe care a pornit întreaga Uniune Europeană va fi trendul pentru următorii 30 de ani. România se află printre țările care au reușit să reducă impactul pe care îl are asupra mediului. Una dintre dovezile în acest sens este că avem cu 58% mai puține emisii de gaze cu efect de seră față de 1990.

Acordurile de la Paris reprezintă o înțelegere la nivel global prin care semnatarii se obligă să implementeze măsuri care să reducă impactul asupra climei astfel încât temperaturile să nu crească peste 2°C peste nivelul din era pre-revoluției industriale și pe cât posibil să fie limitate la 1.5°C. Componenta secundară se referă la capacitarea țărilor să gestioneze efectele încălzirii globale. 192 de țări, la care se adaugă și Uniunea Europeană, au semnat aceste acorduri din 2015 până în prezent.

La nivel de Uniune Europeană, fiecare țară și-a asumat să reducă până în 2030 cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră, față de nivelurile din 1990. Uniunea Europeană are o viziune setată pe trei piloni:

  • fără emisii de gaze cu efect de seră până în 2050
  • creșterea economică să nu mai depindă de consumul de resurse
  • nicio persoană și niciun loc rămas în urmă

Pentru a veni în sprijinul comunităților europene, a fost creat European Green Deal, programul care mobilizează 1 trilion de euro din fonduri publice și private către atingerea celor trei puncte. Acțiunile pe care se concentrează finanțările sunt domenii ca energia, mitigarea schimbărilor climatice, agricultura, industria, mediul înconjurător și oceanele, transport, dezvoltarea regională, cercetare și inovație.

Acum urmează o veste bună și poate surprinzătoare pentru unii: România a îndeplinit deja acest obiectiv. În 2020 emisiile erau reduse cu 58% față de 1990 conform măsurătorilor oficiale. Acest lucru s-a întâmplat pe de o parte ca o consecință a falimentării fabricilor de producție grea și ca urmare a investițiilor în energie nepoluantă (hidro, eoliană, solară) și nucleară. După cum se poate observa din graficul de mai jos, în 1990 aveam emisii în cantitate de 170.9 milioane de tone de CO2 (în scădere de la vârful din 1989 de 213.6 milioane de tone), urmând ca în 2020 să atingem 71.5 milioane de tone de CO2.

Sursă: Our World in Data

Avem foarte multe exemple despre cum orașele au contribuit la reducerea acestor emisii. La Cluj-Napoca putem vedea cum construcțiile noi au fost gândite să reducă pe cât posibil consumul. Deși numărul de apartamente a crescut cu 15% în perioada 2011-2021 și numărul spațiilor de birouri cu 65%, consumul de energie în clădiri a scăzut. Acest lucru se datorează faptului că în același interval de timp mai mult de jumătate din 101.000 apartamente au fost reabilitate termic, foarte multe dintre acestea din fondurile proprii ale asociațiilor de proprietari. Valoarea investițiilor venite strict din partea cetățenilor se ridică la 175 milioane de euro și aceste fonduri au fost redirecționate doar pentru eficientizarea energetică a clădirilor. Clujenii au înțeles că pentru fiecare leu investit economisirea energiei va salva doi-trei lei sau chiar mai mult în viitor.

Exemplele de bune practici la nivelul orașelor sunt mult mai multe. Putem vorbi despre numeroasele investiții în transport public nepoluant derulat de orașele de dimensiuni mari și medii. Aici putem menționa achiziția de autobuze electrice în Brașov, reintroducerea tramvaiului la Reșița, înverzirea liniilor de rulare a tramvaiului în Arad și proiectul bike sharing din Piatra Neamț. Alba-Iulia se alimentează în procent de 99% cu energie provenită din hidrocentrale și Oradea va crea un parc de panouri fotovoltaice care vor alimenta centrala geotermală. Despre cum devin orașele din România tot mai verzi puteți afla mai multe din acest articol.

Pentru a veni în sprijinul orașelor, Comisia Europeană a creat Misiunea 100 de orașe neutre-climatic până în 2030. Scopul acestei misiuni este să promoveze inovația și tranziția verde a comunităților urbane pentru a reduce la zero impactul emisiilor de gaze cu efect de seră. Primele 100 de astfel de orașe ar trebui să atingă obiectivul până în 2030, urmând ca până în 2050 toate orașele din Uniunea Europeană să emită zero gaze cu efect de seră. Astfel, o finanțare specială a fost alocată acestor orașe ca să deruleze proiectele ce țin de reducerea emisiilor. Pe lângă fonduri, orașele membre ale misiunii vor beneficia și de consultanță privind ceea ce se poate face pentru a-și atinge obiectivele asumate. Din România și-au exprimat interesul Alba-Iulia, Bistrița, Brașov, București, Buzău, ClujNapoca, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Roman, Suceava, Timișoara și Tulcea. Din acestea, Cluj-Napoca, București (Sectorul 2) și Suceava au fost selectate ca membre. Matthew Baldwin, șeful Misiunii, ne-a acordat un interviu în care a vorbit pe larg despre ce va însemna participarea orașelor și cum vor transpunea viziunea în realitate:

Pe lângă orașele membre, există posibilitatea ca și celelalte administrații publice să participe la Misiune, existând intenția de a le oferi suport pentru implementarea proiectelor verzi. Pentru România, tranziția verde poate fi un pariu câștigător. Deja am trecut de media europeană în 2020 la procentul de energie provenită din surse regenerabile, media fiind de 22.1% și România având în acel an 24.5%. Putem vedea un interes ridicat pentru mașinile electrice. Potrivit Wall Street, vânzările de mașini electrice au crescut cu 400% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă vom reuși să implementăm conceptul de economie circulară și să prelungim durata de viață a bunurilor astfel încât să întârziem pe cât de mult transformarea lor în deșeuri avem premize reale să devenim o țară cu adevărat verde.

Sursă: Eurostat

 

Drumul este lung până să ajungem la un viitor fără emisii de gaze cu efect de seră, dar pași concreți se fac în această direcție. România are potențial să prindă din urmă țările din Vest dacă se folosește de atuurile sale: tinerii inteligenți cu inițiativă, resursele naturale regenerabile și comunitățile urbane proactive care derulează proiecte pentru conturarea orașelor verzi.

Informațiile din acest articol au fost extrase din Europa.eu, Our World in Data și Wall Street

Sursă foto: Wind Europe




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.