Cum intervin ONG-urile și asociațiile internaționale în proiecte de interes pentru societate? De la spitale construite până la proiecte din zona socială, am discutat la UrbanTalks cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu din partea Dăruiește Viață, Voichița Tomuș din partea UNICEF, Adrian Răulea de la Zona Metropolitană Cluj și Iulia Nicolae din partea FDP.
Una dintre piedicile întâlnite de cei care vor să facă să se întâmple lucruri în România este legislația învechită și neadaptată la condițiile actuale ale vieții. Asociația Dăruiește Viață a plecat cu gândul că vor face un spital, dar, de fapt, legislația le cerea să echipeze unitatea și cu un buncăr antiatomic. Cu toate că Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov au oprit cursa înarmării acum mai bine de 30 de ani, România construiește spitale cu frica unui război nuclear. Având în vedere că Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu construiesc spitalul 100% pe baza donațiilor, prețul plătit de oamenii cu dorința de a vedea o schimbare este mult mai mare din cauză că statul refuză să se modernizeze. „Ne lovim de norme neactualizate de 30 de ani care reglementează domeniul construcțiilor de spitale. În permanență, am avut această provocare de a încerca să introducem tehnologie de ultimă oră pe normative de 30 de ani. Este extrem de dificil. Construim la Marie Curie și, bineînțeles, a trebuit să obținem autorizația de construire. Am aflat că trebuie să facem un buncăr antiatomic în secolul XXI! Asta ne obliga normativele, deși în nicio țară din Europa de Vest nu mai necesar pentru că nu mai există acest pericol. Vrând-nevrând, am îngropat 200.000 de euro în niște betoane în pământ, într-un spațiu care nu va fi utilizat niciodată, dar care nu poate fi transformat în depozit și nici folosit. […] Am încercat să semnalăm autorităților aceste normative și nevoia de a le aduce în zilele noastre. Știm că există proiecte de spitale regionale, dar dacă se vor construi pe niște normative de acum 30 de ani nu vom avea spitale ale viitorului, vom avea spitale din trecut”, ne-a explicat Oana Gheorghiu la UrbanTalks.
Asociația Dăruiește Viață are planuri mari pentru a schimba și paradigma de la puterea dată de decizia unui medic la plasarea pacientului în centrul atenției. Modelul medical este aplicat în Vest, cerut de foarte mulți membri ai comunității medicale din România, dar necesită în primul și în primul rând stabilitate politică. „Vrem să propunem autorităților un proiect medical în care pacientul să fie în centrul atenției, în care transformarea să fie de la secțiile în care medicul este principalul actor la centre de excelență în care medicii se adună și îi stabilesc un diagnostic și un tratament. Este un model care se aplică de 20 de ani în țările occidentale, pune accent și pe eficiență pentru că presupune ca aceleași asistente medicale să poate fi folosite din mai multe specialități într-un centru. În momentul în care vom avea o stabilitate politică, ne vom duce din nou spre autorități cu această propunere despre care noi știm că va fi acceptată, pentru că este voința unei comunități de peste 350.000 de oameni și mii de companii care susțin acest proiect. În pandemie, am reușit tot cu sprijinul comunității să facem două spitale modulare, singurele funcționale pentru pacienți COVID și care vor fi funcționale și în viitor pentru că sunt niște secții moderne, occidentale, la standarde actuale de terapie intensivă. […] Încă mai sperăm ca autoritățile să se uite către ceea ce noi am făcut cu specialiști, către niște proiecte care chiar contează pentru viețile oamenilor și să le finanțeze. Noi ne-am dorit să le finanțeze și pe ale noastre, dar nu am fost incluse în fondurile PNRR și nici în cele europene, pe motivul cunoscut, care ne-a șocat, că ONG-urile nu au capacitatea de a construi spitale. Asta ni s-a spus în față, în condițiile în care noi eram cu construcția spitalului de la Marie Curie destul de avansată și cu spitalele modulare începute. E o adevărată provocare să lucrezi cu autoritățile. Nu este un dialog, este un monolog surd și cei care pierd sunt oamenii”, a spus Carmen Uscatu.
Din zona intervențiilor în sănătate mergem spre cea de incluziune socială, unde situația la nivel național nu este deloc îmbucurătoare. Datele UNICEF arată că 40% dintre copiii României se află în risc sărăcie sau excluziune socială. Având în vedere că Legea asistenței sociale obligă toate UAT-urile să asigure servicii sociale, este nevoie de o strategie eficientă pentru ca resursele investite să producă rezultate vizibile și de lungă durată. Voichița Tomuș, specialist P.C. în cadrul UNICEF România, a vorbit despre o soluție integrată și care poate fi scalată la nivelul mai multor comunități din țară pentru a combate efectele acestui risc. „Soluția pe care am propus-o noi este foarte simplă: fiecare primărie să angajeze o echipă multidisciplinară, care să aibă în centru asistentul social. Acesta lucrează cu asistentul medical comunitar, cu mediatorul școlar și alți profesioniști astfel încât să asigure munca de teren, să identifice problemele timpuriu și să vină cu soluții care se pot aplica la nivelul comunității prin participarea tuturor profesioniștilor, respectiv al medicilor, personalului didactic, forțelor de ordine, poliției comunitare și cu toți ceilalți lideri ai comunității, fie că vorbim de preot, lider al societăților comerciale sau chiar poștașul care vizitează cele mai multe persoane prin natura meseriei. Această echipă comunitară utilizează instrumente de management al cazului, de administrare al serviciilor de bază pentru fiecare copil, personalizate pentru fiecare copil și familie, și poate să evite situații complicate. […] Acest pachet minim de servicii a performat prin evaluări ale echipelor de cercetare independente de noi, care au demonstrat că pot aduce rezultate în câțiva ani. Ca să vă dau un exemplu, în localitățile unde noi am sprijinit autoritățile publice locale să implementeze un astfel de model am reușit să reducem la 0 numărul de persoane fără act de identitate, am înregistrate toate persoanele (copii, femei gravide, adulți) la medicul de familie, rata abandonului școlar a scăzut semnificativ, în câteva locații am reușit să o aducem la zero, am adus rata vaccinării la zi pentru fiecare copil, am scăzut gradul de violență în fiecare familie și am contribuit la reducerea sărăciei. Deși profesioniștii nu au oferit transferuri bănești, dar pentru că au fost identificate multe cazuri care ar fi avut dreptul la prestații financiare și au fost introduși în sistemul de asistență socială, am reușit să scădem rata sărăciei monetare de la 30% la 0,6% în rândul copiilor”, a prezentat Voichița Tomuș.
Tot în zona asistenței sociale, mergem la Cluj-Napoca, unde Adrian Răulea, director Zona Metropolitană Cluj, a dezvoltat un proiect prin care asigură locuințe persoanelor din medii defavorizate. „Am mers de la mic la mare în demersurile noastre încă de acum șase ani. Am pornit de la o inițiativă privind locuirea socială pentru grupurile cele mai defavorizate. De acolo, am mers mai departe și dorim să ne axăm pe politicile legate de affordable housing și ne dorim să promovăm aceste politici publice naționale în acest domeniu. Ca organizație, suntem puțin diferiți. Nu suntem, de fapt, o administrație locală, suntem un ONG de drept privat dar de utilitate publică. Poate din acest motiv am avut o flexibilitate mai mare în a promova anumite proiecte care nu cred că ar fi putut fi făcute de o autoritate mai rigidă. Ceea ce ne-am dorit să facem împreună cu municipiul Cluj-Napoca a fost să desegregăm comunitatea de la Pata-Râț și de a avea o abordare integrată, de a le oferi anumite servicii sociale, dar și posibilitatea de a se muta din acea zonă. Am demarat un proiect în care am bugetat 35 de locuințe sociale, dar care au venit împreună cu un pachet de măsuri și servicii sociale acordate beneficiarilor noștri înainte de mutarea din Pata-Râț în diferite zone comunitare. Serviciile au continuat și după ce au mutat, pentru a putea merge la muncă, pentru ca copiii să poată să meargă în continuare la școală. În orașele mari din România, una dintre marile probleme cu care ne confruntăm este lipsa locuirii decente și locuințe la un preț decent pentru membrii comunităților noastre. […] A fost un proiect pilot care poate fi scalat și replicat la nivel național. Avem și o metodologie de evaluare a cererilor pentru locuință socială, realizat împreună cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Acest model poate fi adaptat nevoilor locale, dar care reprezintă și o bază pentru alte comunități”, a povestit Adrian Răulea.
Componența educațională din zona asistenței sociale este, de asemenea, foarte importantă. La București, Iulia Nicolae, coordonator proiecte FDP, ne-a spus despre lucrurile care se întâmplă la Școala Sportivă Real Madrid. Școala nu încearcă să producă jucători profesioniști, ci să educe copiii prin sport astfel încât să își continue studiile. „Avem o școală socială sportivă, este un program implementat încă din 2013 de Asociația FDP împreună cu Fundația Real Madrid din Spania. Programul este de prevenire a abandonului școlar prin activități sportive, deci nu practicăm sport de performanță. Este un program educațional prin care încercăm să ținem copiii în școală cât de mult se poate. Ne adresăm copiilor care provin din grupuri vulnerabile, din cartiere mărginașe din București. Avem intervenții deja în cinci din cele șase sectoare. În prezent, avem 115 copii înscriși în sezonul actual. Sezonul actual se referă la structura unui sezon, noi mergem pe structura anului școlar. Încercăm să oferim atât activități sportive cât și activități educaționale, dar încercăm să oferim copiilor și părinților atât partea de consiliere atât socială cât și psihologică. Spunem noi că este un program integrat. Pe lângă activitățile menționate, pentru o parte din copiii care au diferite dificultăți oferim servicii de specialitate, ma refer aici la copiii cu CES (Cerințe Educaționale Speciale). […] Ne mândrim cu faptul că am avut peste 250 de copii care au făcut parte din programul nostru din 2013 și pot să spun că niciunul dintre aceștia nu a abandonat școala. Avem 0% rata abandon școlar și acest lucru ne motivează să mergem mai departe”, ne–a spus Iulia Nicolae.
Vă invităm să urmăriți întreaga transmisiune de pe pagina noastră de YouTube
Sursă foto: Dăruiește Viață, UNICEF, FDP, www.desegregare.ro,
