Azi, elevii din România încep un nou an școlar și dincolo de goana după rechizite, emoțiile privind noii colegi, nostalgia după zilele de vacanță sau în multe cazuri, teama de respingere și eșec din cauza lipsurilor materiale, întrebarea nerostită are legătură cu destinația finală, punctul de convergență cu lumea reală care îi așteaptă la ieșirea de pe băncile școlii.
Răspunsuri statistice există: conform Eurostat (2017), 21.4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 20-34 de ani nu erau nici angajați, nici studenți. Un alt procent îl vom regăsi probabil în zona muncii necalificate, și un alt procent, cel mai greu de ignorat – cei plecați „afară”, pentru a-și căuta un alt drum înspre independență și reușită.
Ministerul Educației a decis să introducă o limită a mediei de 5 pentru a intra la liceu, începând din acest an, elevii cu medii de admitere sub acest prag fiind repartizați obligatoriu în școli profesionale. Abordarea este criticată pentru că implică prezentarea învățământului profesional ca o ultimă opțiune, și nu o alternativă viabilă la liceu.
Pentru a influența însă pozitiv aceste rezultate și a schimba dinamica existentă, avem nevoie de o schimbare de percepție asupra învățământului profesional, cu două exemple de succes din Brașov: Școala Profesională Germană Kronstadt, prima instituție de învățământ dual de sine stătătoare din România, precum și Școala „Cool Academy” din cadrul C.T. „Maria Baiulescu”.
Principalele avantaje ale implementării acestei forme de școlarizare sunt creșterea ratei de angajabilitate a tinerilor în domeniile în care s-au format, dobândirea unei calificări profesionale, scăderea ratei abandonului școlar, asigurarea unei experiențe directe a acestora cu angajatorii și mediul de muncă, precum și accesul la resurse tehnologice actuale. Operatorii economici sunt direct interesați de angajarea absolvenților, participând atât în procesul de admitere, cât și în alte procese decizionale din cadrul unității de învățământ.
Formarea profesională durează 3 ani, sub forma cursurilor de zi, cu frecvenţă și se realizează pe baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale de pregătire practică. În cadrul acestora, operatorii economici se angajează să plătească o bursă cel puțin egală cu cea acordată de către stat (200 de lei / lună, acordată indiferent de veniturile părinților), condiționată de performanța elevilor, precum și alte cheltuieli aferente formării. După absolvirea școlii duale, tinerii au posibilitatea de a se angaja, dar și de a-și continua studiile printr-un liceu seral, urmat de studii universitare, parcursul fiind deschis.
Modelul Școlii Profesionale Germane Kronstadt, Brașov
Cu o rată de integrare pe piața muncii de peste 98%, Școala Profesională Germană Kronstadt este un model de succes pentru învățământul profesional dual din România. Prin multiplicarea acestuia, se pot crea oportunități pe piața muncii pentru tinerii din România, având de asemenea un rol pozitiv în atragerea de noi investitori. Echipa de proiect a oferit sprijin și altor orașe care doresc să dezvolte un astfel de program educațional, fiind un promotor al învățământului profesional dual atât prin exemplu, cât și prin capitalul de expertiză și experiență pe care îl deține.
„Avem o rată de angajabilitate de peste 98%”
Școala Profesională Germană Kronstadt (SPGK) a fost creată în anul 2012, la iniţiativa mai multor agenţi economici germani, în condițiile lipsei acute de personal tehnic calificat în zona Brașovului. În acest moment este singura unitate de învățământ cu personalitate juridică de școală în regim dual (cu participarea directă a agenților economici, fără clase de tip tradițional) și oferă absolvenților diferite calificări. De la 10-12 companii la inițierea școlii, numărul companiilor implicate a ajuns la 18, majoritatea fiind din domeniul automotive.
La început a existat o reticență majoră față de acest sistem de școală: „Noi am avut la început școala și nu am avut elevi. Am avut o luptă dură cu colegiile tehnice, profesorii descurajau elevii că îi lasă repetenți dacă se înscriu la școala profesională. Aici în Brașov, suntem deja un marfar în mișcare pe care nu îl mai oprești așa ușor. Avem o rată de angajabilitate de peste 98%.” , explică Werner Braun, președintele Clubului Economic German (DWK).
Între 2012-2017, înainte de legiferarea învățământului dual ca formă de sine stătătoare prin introducerea Metodologiei de organizare și funcționare, școala a funcționat în sistem dual, în cadrul Colegiu Tehnic „Mircea Cristea”. Modelul de contract de bursă profesională privată creat de SPGK în primii ani de funcționare a fost prelucrat și introdus în metodologia învățământului dual, fiind prima școală care a implementat acest sistem. După ce școala a primit personalitate juridică, aceasta s-a dezvoltat independent de colegiul tehnic.
Dezvoltarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt este un exemplu de colaborare de succes între mediul privat și autoritățile publice: clădirea actuală a școlii a fost reabilitată de către Primărie, iar amenajările interioare, inclusiv dotările din ateliere au fost finanțate de către agenții economici (de la mașini cu comandă numerică sau stații de sudură la mobilier, rețea internet ș.a.). La fel au decurs lucrurile și cu sala de sport a școlii, pe care companiile au dotat-o ultramodern, după ce a fost renovată din fonduri publice. În următorii ani, școala va dispune și de un cămin de peste 300 de locuri. Construcția va fi finanțată din bugetul local, iar dotările, resursele, și proiectul în sine sunt finanțate de DWK.
„Cheia succesului a fost, de fapt, parteneriatul între mediul economic, autoritățile publice locale, Inspectoratul Școlar Județean Brașov și Ministerul Educației.” – Werner Braun, președintele Clubului Economic German Brașov.
Datorită colaborării strânse cu agenții economici, promovarea ofertei de școlarizare și a evenimentelor școlii se face la un nivel profesionist: „Avem un cerc de lucru / comisie de marketing în care specialiști din fiecare firmă se întâlnesc odată la două săptămâni și plănuiesc activitățile”. Acestea includ promovarea la târguri educaționale, serbarea de iarnă, de vară, Săptămâna Altfel, dar și masa, cazarea, echipamentul, hainele pentru festivitatea de absolvire etc. Admiterea constă într-un test scris de cultură generală, urmat de un interviu. Fiecare elev își alege 3 firme, în ordinea preferinței, iar după ce sunt admiși, elevii semnează un contract cu SPGK și cu agentul economic.
Motivarea elevilor și prevenirea abandonului școlar
Nivelul bursei rămâne același pe durata studiilor (200 de lei de la stat, 200 de lei de la companie), însă există un sistem de motivare a elevilor în funcție de rezultate. Dacă nu ating un prag minim de 65% al rezultatelor școlare, elevilor li se diminuează sau li se sistează bursa profesională privată. De asemenea, se evaluează și comportamentul și atitudinea elevului, cu accent pe cauze și soluții la situațiile raportate. Fondul alocat bursei integrale se realocă elevilor care au rezultate foarte bune, ca o recompensă pentru nivelul ridicat al mediilor. Există, de asemenea, premii care se dau la final de an – pentru zero absențe ș.a, alocate tot din fondurile inițiale de burse.
„Scopul nu este să se dea afară elevul, ci de a înțelege ce problemă a avut, de unde s-a ajuns la problema respectivă și ce poți să faci tu ca și diriginte, ca și părinte, ca și firmă ca să nu se mai ajungă la acea situație”, explică doamna Director Daniela Croitoru.
SPGK are doi consilieri psihologici școlari, a căror activitate e completată de cea a unui consilier din partea unei clinici private. Obiectivul comun este înțelegerea motivelor pentru care elevii nu învață, absentează frecvent sau au un comportament dificil, pentru a vedea care sunt problemele lor și a putea contura un program comun. În cadrul școlii există și o cantină, unde elevii iau masa pe perioada practicii, iar în viitorul apropiat școala va dispune de un cămin nou de peste 300 de locuri. De asemenea, transportul este asigurat pe perioada practicii.
Calitatea actului de învățământ
Pentru a asigura un management eficient și a crește calitatea actului de învățământ, Școala Profesională Germană Kronstadt a implementat un sistem propriu pe baza unor obiective clar definite și măsurate prin indicatori. Obiectivele vizează gradul de retenție, frecvență, nivelul rezultatelor școlare, disciplină. În cancelaria școlii, aceste țeluri sunt expuse pe panouri, fiecare fiind responsabilitatea unui profesor. Școala dispune și de un catalog electronic, dezvoltat de una dintre firmele partenere, la care au acces și firmele și tutorii de practică. Pe baza acestor date, se face o extragere de burse, softul calculând bursa elevului. Ca exemplu de bună practică, este de subliniat că acest sistem electronic asigură o standardizare între firmele partenere, întrucât înainte de implementarea distribuirii automate a burselor private, fiecare firmă decidea dacă scade sau nu din bursa elevului, ceea ce crea diferențieri majore între aceștia.
Ghidul de bune practici in domeniul dezvoltării urbane va fi lansat la Timișoara, in cadrul #UrbanTalks. Veniți să aflați mai multe despre soluțiile pentru orașele din România, de la Viorela, autorul Ghidului.
Viorela Sfârlea este autoarea Ghidului „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România”, cu o activitate extinsă în jurnalism (pe teme sociale și de dezvoltare urbană), precum și în cercetare socială. Scrie despre lucrurile care îi vorbesc.
