Planificarea mobilității urbane a fost subiectul webinarului organizat de CIVINET România, pe 8 aprilie 2020. Discuția a cuprins o serie de teme referitoare la acest domeniu și a fost coordonată de colaboratul nostru, Violeta Mihalache Director al Urban Survey Timişoara și reprezentat CIVINET România.
Evoluţia oraşelor a fost întotdeauna influenţată de mobilitate, diferitele mijloace de transport punându-şi amprenta asupra formei aşezărilor şi modului lor de funcţionare. Schimbările puternice produse de apariţia tehnologiilor de transport, începând cu transportul cu aburi şi până la vehiculele din zilele noastre, au condus la transformări urbane majore şi impun numeroase provocări în contextul actual, ce ţin atât de traficul îngreunat, cât şi de poluare. Pentru evitarea situaţiilor haotice din oraşe şi pentru o calitate crescută a vieţii urbane este, aşadar, necesară planificarea mobilităţii şi o continuă monitorizare şi evaluare a ei.
Ce reprezintă însă mobilitatea? Ea se referă la totalitatea mișcărilor într-un teritoriu a persoanelor, obiectelor, mărfurilor și activităților, ea în sine fiind o activate umană, așa cum explică conf. dr. arh. urb. Mihaela Hermina Rădulescu, coordonator al programului de master Mobilitate Urbană, în cadrul UAUIM București. Acest fenomen se referă așadar la o multitudine de modalități de transport, cu diferite scopuri, ce trebuie corelate în cadrul planificării urbane.
Agenție a Comisiei Europene care implementează proiecte pentru dezvoltarea mobilității
Primul subiect abordat a fost nivelul european de planificare al mobilității, unde Octavia Stepan, Project Manager la Innovation and Networks Executive Agency (INEA), din partea Comisiei Europene și Luana Bidașca, Policy Officer la Directoratul General pentru Mobilitate și Transport (DG MOVE) al Comisiei Europene au vorbit despre politicile și inițiativele europene în domeniul mobilității urbane. Octavia Stepan a explicat rolul de agenție executivă pe care îl are INEA în cadrul Comisiei Europene și cum aceasta desfășoară 322 de proiecte în domeniul transportului, având rolul de a implementa strategiile și politicile Comisiei, pentru planificarea mobilității.
INEA desfășoară activități prin intermediul Programului HORIZON 2020, în cadrul căruia există mai multe call-uri, unul dintre ele, Mobility for Growth, fiind dedicat special mobilității. Acesta cuprinde două subteme de interes un ”Transport Sustenabil și cu emisii de carbon scăzute” și ”Sisteme de transport sigure, integrate și reziliente„.
În cadrul acestui call, ce își dorește orașe care să fie noduri multimodale pentru o mobiliate smart și curată, prin soluții inteligente, există trei acțiuni în care orașele se pot înscrie, în cadrul unor consorții din toată Europa și statele partenere, pentru a învăța soluții inovative de mobilitate ce li se pot aplica. Până în prezent orașe din România precum Ploiești, Craiova sau Constanța au beneficiat de asemenea inițiative. Innovation Action a fost o primă acțiune a acestui call, încheiată la 8 septembrie, în timp ce alte două, Coordination and Support Actions, despre legături între zonele urbane, periurbane și rurale, au înscrieri până pe 28 Aprilie. De asemenea, exisă și alte call-uri ce privesc orașele neutre climatic, eficiența energetică, mobilitatea urbană durabilă, managementul traficului sau digitalizarea sistemului de transport, disponibile în cadrul Horizon 2020.
Tot în contextul politicilor de mobilitate urbană ale Uniunii Europene,apare și inițiativa CIVITAS. Acesta reprezintă un instrument al Comisiei Europene din 2002, ce urmărește să aducă inovații în domeniul mobilității, cheia fiind integrarea în sistemele de transport. CIVITAS urmărește dinamica permanentă în contextul căreia se află mobilitatea, atât cea economică, socială și demografică, de urbanizare, cât și cea adusă de noile sisteme de transport de tip car-sharing, Uber sau de automatizarea în transporturi. Inițiativa urmărește comunicarea structurată între orașe, creșterea capacității de lucru între instituții și oferă posibilitatea de evaluare a impactului măsurilor de mobilitate aplicate. CIVITAS oferă schimb de experiență și soluții pe 10 arii tematice printre care stil de viață independent de automobil, vehicule și combustibili curați, logistică sau sănătate și securitate în mobilitate, etc..
Obiectiv: Reducerea la 90% a emisiilor din transport până în 2050
https://www.facebook.com/civinet.ro/videos/224137002201627/
Luana Bidașca a vorbit despre Pactul Ecologic European, Green Deal, în cadrul politicilor si iniţiativelor pentru dezvoltarea mobilităţii si a soluţiilor de transport durabile, prin intermediul căreia s-a realizat o nouă strategie privind mobilitatea la nivel european. Prin aceasta se urmărește reducerea la 90% a emisiilor din transport până în 2050, dar și o coordonare mai bună între zonele urbane și periurbane prin prisma mobilității.
Problemele actuale cu care se confruntă societatea din punct de vedere al mobilității sunt congestiile în trafic, cu pierderi estimate la 270 de miliarde de euro pe an, poluarea aerului, cu 400.000 de decese premature, un sfert din emisiile de carbon fiind provocate de transport, dar și siguranța drumurilor publice scăzută. Pentru confruntarea cu aceste probleme, a fost înființată inițiativa DG MOVE, în legătură cu care există un ghid pentru planuri de mobilitate urbană, precum și alte 19 ghiduri și dosare informative relaționate, disponibile pe www.eltis.ro, sau un Ghid de îndrumare pentru proiecte ce facilitează mersul pe bicicletă. De asemenea, prin intermediul Comisiei Europene, există și SUMI, un instrument pentru a stabili puncte de referinţă cu privire la situaţia transportului in mediul urban şi cu referire la mobilitatea durabilă. Acesta cuprinde 19 indicatori precum poluarea aerului sau eficiența energetică. Un eveniment CIVITAS, Zilele Mobilității Urbane va avea loc, de asemenea, între 29 septembrie și 1 octombrie, la care pot participa persoane din administrația publică pentru a se familiariza cu noi soluții inovatoare.
Despre o astfel de soluție, un instrument de evaluare a unor măsuri de mobilitate deja implementate a vorbit Ana-Maria Baston, consultant în mobilitate urbană, Rupprecht Consult, Germani. Instrumentul este o schemă de auto-evaluare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD-urilor), destinată să analizeze eficacitatea unor măsuri şi situaţii existente în oraş şi să dea pe baza lor o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea acestora.
https://www.facebook.com/civinet.ro/videos/2584119635198395/
Schema este disponibilă în engleză, germană şi română şi are forma unui chestionar cu 9 secţiuni specifice PMUD-urilor. Aceasta este o variantă îmbunătăţită, astfel încât poate fi utilizată şi de oraşe fără plan de mobilitate în curs, pentru analizarea situaţiei lor privind mobilitatea. Instrumentul îmbunătăţit nu se bazează doar pe oraş în limitele sale administrative, ci şi pe aria sa de influenţă. De asemenea, evaluarea poate fi făcută individual sau colectiv de către mai mulţi actori în ateliere de lucru, pentru o imagine din mai multe perspective asupra situaţiei unui oraş.
Instrumentul este gratuit online şi oferă o autoevaluare rapidă şi anonimă, de la 20 de minute la 2 ore şi jumătate pentru grupuri. Acesta este foarte flexibil, completarea putând fi întreruptă şi reluată cu o parolă, iar rezultatele pot fi transmise, facilitând dialogul între instituţii. Modalitatea de autoevaluare este cu atât mai utilă cu cât relevă puncte tari şi puncte slabe pe domenii şi oferă pe baza lor sugestii pentru evoluţii viitoare, exemple de bună practică şi ghiduri. Alte asemenea metode şi instrumente se găsesc pe site-ul CIVITAS,
O asemenea schemă de mobilitate este foarte utilă pentru specialişti în mobilitate şi transport şi pentru persoane ce lucrează în cadrul municipalităţii şi deţin datele necesare pentru completarea chestionarelor. Instrumentul are o serie de întrebări de direcţionare, care să trieze chestionarul în funcţie de persoana care îl completează sau de existenţa sau nu a unui PMUD în oraşul evaluat. De altfel, cu toate că dintre participanţii la webinar, 93% nu au folosit niciodată un instrument pentru evaluarea PMUD din oraşul lor, 96% s-au arătat interesaţi să o facă, diversitatea pentru diferiţi actori a instrumentului fiind astfel utilă. Schema este disponibilă la adresa https://www.sump-assessment.eu/start.
Având în vedere problemele ecologice pe care le pune transportul la ora actuală, o abordare care să ţine strict de chestiunea transportului nu este una eficace. În acest context, Oana Meliceanu, Policy Officer la Comisia Europeană, Directoratul General pentru Cercetare și Inovare, a vorbit despre Misiunea Europeană pentru Orașe: 100 de orașe ecologice până în 2030, cu și pentru cetățeni.
Aceasta a fost inspirată de misiunea Apollo pe lună şi cuprinde 5 arii de acţiune, dintre care adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformările societale şi oraşele smart, neutre climatic, privesc în mod direct problema mobilităţii. În acest sens, misiunea a întrunit 15 experţi din zone geografice şi domenii diferite, precum transport, urbanism sau industrie, ce au identificat o serie de recomandări şi măsuri ce implică activ cetăţeni, mai apoi organizându-se o altă grupare de 30 de experţi.
Scopul acestor grupuri de experţi este să găsească soluţii, prin care oraşele europene să devină neutre climatic şi smart. Un oraş neutru climatic este unul fără emisii de carbon sau cu emisii aproape de 0, care să fie compensate de eliminarea lor din alte activităţi. Spre exemplu, dacă industria impune existenţa unor emisii, se doreşte compensarea lor prin implementarea unor mijloace de transport fără emisii. Un oraş smart este unul în care viaţa locuitorilor este îmbunătăţită cu ajutorul telecomunicaţiilor şi tehnologiilor digitale, acestea nefiind un scop în sine, ci un mijloc. Aceste necesităţi vin în contextul în care 2% din suprafaţa Terrei este ocupată de oraşe, dar acestea consumă 65% din energia lumii şi produc 70% din emisiile de CO2, iar cetăţenii europeni trăiesc în proporţie de 75% la oraşe, cu o creştere aşteptată la 85%, până în 2050.
Primele 100 de orașe neutre climatic
Agenda Paris 2030, urmăreşte aşadar transformarea a 100 de oraşe în unele neutre climatic, cel târziu până în 2050 şi are o viziune holistică, ce nu include doar chestiunea transportului, ci şi a clădirilor smart şi energiei. Proiectul se află sub Horizon 2020 dar are sinergii şi cu alte instrumente europene, precum fonduri structurale şi necesită implicarea mai multor actori urbani, prin consultare, inclusiv cetăţeni, autorităţile locale şi alţi parteneri interesaţi. În urma acestora vor exista planuri concrete pentru oraşe, ţinând cont şi de situaţia lor particulară financiară, socială, etc..
Chestiunea mobilităţii este aşadar una ce necesită planificare, atât pentru asigurarea sănătăţii şi siguranţei, dar şi pentru funcţionarea economiei şi evitarea congestiilor în trafic. Acestor lucru poate fi îndeplinit cu ajutorul mijloacelor tehnologice, prin instrumente smart. În toate cazurile ea necesită însă implicarea cetăţenilor, autorităţilor dar şi a altor actori. Este indispensabilă, de asemenea, şi o coordonare la diverse niveluri ale teritoriului, începând cu autorităţile locale şi până la cele suprastatale cum este Comisia Europeană, care să privească în ansamblu nu doar din prisma transporturilor, ci şi corelat cu alte domenii şi care să ofere posibilităţi de interconectare a actorilor şi ghiduri ce trebuie urmate.
Un astfel de dialog între actori va avea loc între experţi şi autorităţile publice din Iaşi, în cadrul unui webminar pe 5 mai, urmat de un dialog cu studenţii şi elevii din Iaşi, privitor la nevoile şi priorităţile lor pentru un oraş ecologic. Astfel de evenimente au avut deja loc fizic la Cluj, unde discuţiile au arătat că nu tehnologiile, ci oamenii care le folosesc sunt cheia pentru un oraş neutru climatic şi smart.
Artcol scris de Daniela Săpunaru după participarea la Webinarul organizat de Civinet România.
surse: Civinet România
Cover Foto: CityCon, Blog.Bolt.eu
