Orașele care fac din tranziția verde o prioritate strategică pentru viitor se confruntă cu problema finanțării. Modificări în țesutul urban necesită fonduri și o abordare interdisciplinară pentru a face din urbanul de azi un mediu sustenabil. Cum poate o politică centrată pe dezvoltare verde să ofere suport administrațiilor publice?
Adrian Curaj, Director General UEFISCDI, este de părere că orașele din România indiferent de dimensiuni sunt un mediu extraordinar pentru testarea soluțiilor inovatoare care pot fi apoi exportate. Pentru ca Sectorul 2, Cluj-Napoca și Suceava să aibă succes în implementarea proiectelor verzi, dar și pentru ca alte orașe care fac din tranziția verde o prioritate, este nevpoe de mecanisme la nivel național care să încurajeze colaborarea tuturor stakeholderilor.
Cineva îmi spunea „oprește-te să visezi că pui oamenii la treabă”. Se potrivește foarte bine chestia asta, visul care nu rămâne vis, ci generează dinamică, transformare și implicare este fantastic. Atunci când se poate întâmpla și oamenii sunt inspirați în jur, cerul este limita. Mie îmi place să fiu pe teren, cred că din zona de unde vin, de agenție care finanțează cercetarea și inovarea, agenție care finanțând de fapt facilitează. Cu câțiva ani în urmă, discutând despre antreprenoriat în România spuneam foarte clar să încercăm să reglementăm, adică să facem legi suficient de inteligente astfel încât să nu oprim vibeul acesta fantastic care este în spațiul antreprenorial din România. Contează foarte mult să gândești mare și gânditul mare este și atunci când, fiind aproape de dinamica de driving urban transition, am zis cum să facem să fie cât mai multe orașe aplicante. Ne gândeam cum ar fi să avem nu doar un oraș, ci o arie metropolitană dar nu a fost să fie. Dacă nu construiești acest vibe comun și nu construiești dinamica întreagă a transformării ea nu se întâmplă, rămân declarații de intenție, statement de viziune și așa mai departe.
Am avut șansa ca oamenii din Sectorul 2 să se mobilizeze fantastic și să trimită o aplicație de succes. E o provocare fantastică pentru Sectorul 2 ca să facă povestea realitate și vis pentru întregul București.
Eu cred că spațiul de experiment la care noi contribuim poate face diferența. Îmi plac orașele mari, îmi plac cei trei actori mari Cluj, Sectorul 2 și Suceava în jocul de orașe selectate în clubul 100, dar știți de ce îmi e frică? Îmi e frică să nu avem destulă abilitate încât să evităm ideea de nobody left behind. Avem o minunăție de distribuție de orașe mici și orașe mari. Inovarea și antreprenoriatul este altfel la nivelul unor orașe mai mici decât se întâmplă în orașele mari în care avem masă critică. De ce să nu reușim să venim cu o experiență fantastică și un laborator de experiment al României cu soluții diverse acolo unde sunt actori mari, dar mi-ar face plăcere să găsim mecanismele suficiente ca actorii mici să facă diferența pentru că vor veni cu o diversitate fantastică
Liviu Băileșteanu, Director la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a explicat de ce este nevoie de Politica Urbană a României și cum Guvernul se implică pentru a oferi suport administrațiilor locale. Contextul geopolitic peste care s-au suprapus o pandemie, o inflație galopantă și un război la granițele României îngreunează capacitatea administrațiilor publice în a implementa măsuri pentru reducerea poluării. Adăugarea unor taxe suplimentare pentru parcări, restricționarea accesului auto pe anumite artere sau alte măsuri ce pot fi interpretate ca punitive au un efect negativ de percepție atât față de cel care le adoptă cât și pentru conceptul de oraș verde. Din acest motiv, Ministerul Dezvoltării a venit cu 30 de puncte în Politica Urbană a României pentru ca împreună cu primăriile locale și mediul universitar să construiască o agendă comună pentru orașe verzi și reziliente.
Sunt două provocări majore. Una este capacitata administrativă și a doua este mentalitatea cetățenilor. Avem nevoie de discuții, dezbateri și să înțelegem cu toții că trebuie să facem acest pas, de ce este necesar, cum se face această tranziție verde sau ce înseamnă implementarea cu succes a acestei inițiative. Singurul risc de a eșua este de a nu face nimic.
Trebuie să ținem cont că 40% din populație se află în risc de sărăcie și acest procent va fi cel mai afectat de toate aceste șocuri globale. Nu este ușor pentru un primar care vine în fața comunității și își asumă niște măsuri nepopulare pentru anumite categorii de persoane.
La nivelul ministerului am încercat să venim în sprijinul autorităților publice locale pe trei paliere: cadrul strategic, de reglementare și pe cadrul de finanțare. Pe zona strategică aș începe cu promovarea la nivel național a agendei urbane. Astfel de inițiative ni se par deosebit de importante și am încercat să împingem cât mai multe autorități să participe în formatele de cooperare de la nivel european, fie că vorbim de urban, fie că vorbim de parteneriatele din Agenda Urbană […] Prin Politica Urbană ne-am dorit ca aceste concepte să nu rămână la un număr limitat de orașe, ci să creștem capacitatea administrativă iar unul dintre pilonii importanți ai Politicii Urbane este acela de orașe verzi și reziliente. Sunt propuse peste 30 de acțiuni concrete până în 2030 prin care vrem să construim o agendă comună și să construim împreună cu autoritățile publice centrale, locale și mediul universitar.
Patrick Child, Șeful Misiunii 100 Climate-Neutral Cities by 2030, a vorbit despre obiectivele asumate de orașele care vor să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră și despre cum poate Comisia Europeană să ofere asistență orașelor cu ambiții verzi. În același timp, Patrick Child își dorește și extinderea misiunii către celelalte comunități locale interesate de a deveni verzi prin finanțări oferite de către guvernele centrale.
Ne propunem să livrăm 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030 și să le dăm puterea acelor orașe să acționeze, de asemenea, ca modele pentru ca toate orașele europene să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050. La începutul acestui an, am selectat 100 de orașe din Uniunea Europeană și 12 din țări asociate să participe la Misiune din totalul de 377 care au aplicat și și-au exprimat interesul pentru munca noastră.
Dintre cele 377 de orașe am avut 13 orașe românești și suntem încântați să putem selecta ca să participe la misiunea 3 orașe: Sectorul 2 București, Cluj-Napoca și Suceava.
Orașele din cadrul misiunii lucrează la pregătirea contractelor climate-city, un document care va conține angajamentul de a atinge neutralitatea climatică până în 2030, împreună cu un plan de acțiune detaliat și o strategie de investiții care să arate cum pot fi atinse aceste obiective foarte ambițioase. Contractele trebuie să fie intersectoriale, dar trebuie să fie și foarte concrete, trebuie să se bazeze pe ceea ce orașele au făcut sau fac deja, dar natura transversală a obiectivelor misiunii și planul de investiții al contractelor orașului va fi nou în multe cazuri
Am fost foarte încântat să am ocazia să vizitez Bucureștiul în septembrie și să mă întâlnesc cu reprezentanți ai mai multor ministere și agenții naționale de finanțare din România pentru a discuta despre tipurile de structuri de sprijin pe care le putem oferi pentru verde și transformarea inteligentă a orașelor și este foarte încurajator pentru mine să văd unii dintre oameni la această masă rotundă.
Vă invităm să urmăriți discuția pe larg de la masa rotundă accesând canalul nostru de Youtube.
