Dezvoltarea comunităților urbane din România se confruntă cu o serie de probleme ce țin de arhitectura statului, lipsa de viziune și slaba colaborare între autoritățile de la toate nivelurile. Primarii orașelor din Vest și Nord-Vest, președintele Consiliului Județean Bihor, directorul Direcția Programare și Coordonare Sistem și unul dintre experții în dezvoltare urbană prezenți la UrbanTalks au făcut radiografia provocărilor din administrație, au discutat despre oportunitățile viitorului și cum putem să conturăm împreună viitorul orașelor.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a vorbit despre cum administrațiile publice sunt constrânse să își creioneze strategiile de dezvoltare în funcție de resursele pe care le pot accesa. Soluția pentru orașele medii și mici este să creeze parteneriate cu ceilalți decidenți ca să poată să genereze prosperitate pentru comunitatea care i-a ales. „Acum câțiva ani de zile, un mall din Oradea avea o reclamă: Mărimea contează. Și în dezvoltare, și în prosperitatea unei comunități mărimea contează. Gândiți-vă că o Primărie de oraș din România are la dispoziție resurse foarte diferite în funcție de mărimea orașului cu care poate să creeze condiții ca oamenii și companiile să prospere. Sectorul 1 București, peste 9000 lei anual per capita, Cluj-Napoca peste 2600 lei, Oradea peste 1600, Reșița peste 1000 lei, Vaslui peste 700 lei per cap de locuitor pe an. Oricât am fi de înțelegători, nu poți să judeci ce face primarul din Vaslui oricât s-ar zbate pentru că bugetele pe care le are la dispoziție sunt incomparabil mai mici, de 14 ori față de o Primărie de Capitală! Politicile de dezvoltare pe care le urmăresc diferite orașe sunt foarte diferite în funcție de mărimea lor pentru că nu poți să faci la Reșița ce poți să faci la Cluj sau nu poți să faci la Vaslui ce poți să faci la Arad. În comunitățile mici este mult mai greu să rezolvi problemele, nu înseamnă că este imposibil, dar trebuie să ții cont când devii primarul acestei comunități și ai o mare responsabilitate să creezi condiții. La Oradea suntem într-o situație privilegiată pentru că după foarte mulți ani există o coaliție pentru dezvoltare care funcționează. De obicei, există o competiție neproductivă, cine vorbește primul, cine vorbește de ziua națională și tot felul de lucruri și de aici încep tot felul de animozități. Primăria Oradea, Consiliul Județean, toate celelalte instituții trag în aceeași direcție. Suntem într-o conjunctură în care încercăm să profităm la maxim de această situație și să livrăm la maxim, profitând de această conjunctură […] Din punctul meu de vedere, ca să progreseze o comunitate nu te poți baza doar pe bugete care sunt alocate pentru rezolvarea problemelor sociale pentru că socialul nu va genera dezvoltare. Dezvoltarea presupune să ai în fiecare an buget de investiții. Asta a fost o chestiune pe care am avut-o în vedere în toți cei 12 ani cât am fost primar, să avem un buget de investiții pe care îl poți genera prin mai multe feluri. În primul rând, prin economii, pentru că dacă ești o primărie sau un consiliu județean energofag atunci banii cetățenilor îi consumi pe funcționare și există ei pentru tine nu tu ca instituție care să le asiguri servicii. Trebuie asigurați prin a atrage investiții guvernamentale, private, europene, dar trebuie asigurat și printr-un just echilibru între valoarea proprietăților dintr-o comunitate și nivelul de impozitare”, a spus Ilie Bolojan.
Primarul Oradei, Florin Birta, a discutat printre altele despre bugetarea participativă și cum înțelege ideea de smart city aplicată la nivel local: „În procesul de bugetare participativă pe care l-am realizat în Oradea la primele două ediții aveam niște sume cuprinse de până la 200.000 euro pentru un proiect. Finanțam aproximativ 10 proiecte, cu 2 milioane de euro în total. Am ajuns la proiecte în valoare de 20 milioane de lei, o parcare supraetajată la Spitalul Județean, care nu se pot implementa într-un an. Aceste proiecte s-au întins pe o perioadă foarte mare de implementare. Bineînțeles, proiectele pe sume mai mici au fost implementate, dar cele care necesită studii de fezabilitate, licitații și așa mai departe sunt în curs de finalizare. Am avut o perioadă de un an în care am oprit această bugetare participativă exact pentru a reușit să finalizăm de implementat celelalte proiecte. Anul acesta am decis să o reluăm, am scăzut suma pentru care se pot depune proiectele și vor fi luate în considerare doar proiectele care se includ în suma respectivă pentru că dorim ca maxim până la finalul anului să și implementăm acele proiecte. Adică să fie sume care să poată meargă către o achiziție directă, să nu ne întindem pe doi sau trei ani pentru că cetățenii își pierd încrederea și interesul în această bugetare participativă. Logica ar fi să avem sume mai mici, probabil axate pe cartiere unde oamenii simt și au nevoie de anumite lucruri, o trecere de pietoni, o bancă sau orice lucruri care pot fi implementate rapid. Acesta este un program pe care Primăria Oradea îl va repeta în fiecare an […] Pentru a deveni într-adevăr smart mai avem mult de lucru, 10 ani cu siguranță, cred eu, că vor fi necesari să spunem în Oradea că suntem smart. Încă avem de lucru pe partea de investiții, de infrastructură, dar în paralel cu siguranță lucrăm la ceea ce înseamnă a fi un oraș smart. Cred că acesta este viitorul și cred că aici trebuie să tindem să ajungem cu toții”.
Ioan Popa a discutat despre dificultățile pe care le întâmpină administrația Municipiului Reșița, inițiativele verzi pe care le generează împreună cu echipa sa și cum încearcă să încurajeze tinerele talente să se afirme: „Noi, administrațiile publice, suntem într-o situație de război. Încercăm din mers să găsim soluții și nu este ușor. Evident, aceeași problemă poate că o are și mediul privat, poate nu într-o măsură la fel de dură ca și la noi. Ceea ce văd la Oradea și mă bucură enorm de mult este că s-a conturat un nucleu destul de matur în care abordările au subiecte interesante, subiecte pe care le are orice oraș european, destul de curajoase și îi felicit pe această cale. Noi suntem puțin în urmă, sperăm să venim și noi […] Lunile trecute la Primărie am făcut niște calcule. Noi avem trei direcții de consum electric importante: iluminatul public, școlile și transportul urban. Aceste trei direcții însumează un necesare de 15-17 MWh. Am identificat un teren de 30 hectare cu expunere sud pentru că au apărut niște bănuți pe panouri fotovoltaice, 480.000 euro per MW. M-am gândit ce frumos ar fi ca toate orașele din România să își producă curentul electric pe care îl consumă în manieră verde. Dar lucrurile nu sunt atât de simple. S-a deschis axa repede, nu a știut nimeni că se deschide, trebuie repede SF-urile, niște parametri și se închide. Rugămintea mea ar fi ca acest demers, pe care noi îl vom face pentru că îmi doresc ca Reșița să își producă curentul electric din energie regenerabilă, să fie replicat. Nu există Primărie care nu aibă 20-30 hectare de teren extravilan. Astea sunt preocupări pe care le avem acum și apar ca o consecință a impunerilor pe care le are UE pe petrolul din Rusia, adică noi trebuie să găsim soluții, nu avem timp să gândim și să facem nu știu ce strategii […] La Reșița noi am avut o problemă, după Brașov, Reșița a fost orașul care s-a depopulat cel mai mult procentual în ultimii 30 de ani din cauză că a fost zonă monoindustrială și au plecat oamenii dinamici când s-au închis fabricile. Din cauza asta s-a creat o traumă colectivă. Dacă întrebi pe cineva ce și-ar dori în orașul acesta ar răspunde locuri de muncă. Am hotărât cu un tânăr pe care l-am identificat în piață făcând platforme IT să punem pe o platformă două coloane, una cu cei care oferă joburi și una cu cei care vor să muncească. Sunt pe cale să am o platformă fenomenală făcută de niște tineri de la noi din zonă. Mă gândeam că dacă această platformă va fi interesantă pentru Oradea sau Cluj o vom vinde noi sau o va vinde puștiul care a făcut-o. Trebuie să mă interesez, s-ar putea să facem și pe platforma aceasta. La Reșița noi încurajăm antreprenoriatul de start-up pentru că nu este ușor”.
Călin Bibarț, primarul Aradului, împărtășește omologului său și spune că multe probleme ar putea fi rezolvate dacă autoritățile centrale ar legifera clar unde este nevoie de intervenția aleșilor locali și unde intervine statul: „Noi lucrăm ca la loto. Facem proiecte și nu știm dacă sunt câștigătoare pentru că poate lipsește o virgulă. A doua problemă, pe care unii se fac că nu o văd și eu tare mă tem că se va întâmpla, este lipsa de capacitate a firmelor românești de proiectare și execuție. Sunt realitățile noastre, pe care noi, de aici, le vedem, le simțim și nu le putem îndrepta noi pentru că sunt mai sus. Am dus spre euroregiuni deciziile dar pe PNRR le țineți, dragii noștri colegi de la București, pe ministere și nu se întâmplă nimic. Prin urmare, încercăm să ne dezvoltăm dar lucrurile merg mult prea încet decât ne dorim noi și decât s-ar putea. Și noi pe Valul renovării și pe celelalte proiecte mature stăm și așteptăm în speranța că lucrurile se vor mișca mai repede. Oricum, suntem pe plus, chiar dacă nu atât cât ne-am dori […] Ca stat, ar trebui să ne hotărâm o dată care sunt politicile naționale și domeniile naționale pe care le reglementează și implementează statul român și care sunt cele regionale și ale administrațiilor locale”.
Claudiu Buciu, primarul Lugojului, a povestit despre provocările întâmpinate de un edil la primul mandat și despre ce își dorește să se întâmple în orașul său: „Când am ajuns în Primărie mi-am dat seama că suntem totalmente în aer. Am ajuns într-o Primărie în care nu s-au accesat deloc fonduri europene, o Primărie în care atunci când s-a investit pe componente fundamentale ale funcționării instituției respective s-a investit greșit și n-au putut fi puse în funcțiune acele obiective. Noi a trebuit să rezolvăm probleme pe care s-au cheltuit bani și nu s-au rezolvat, de care nu s-a ocupat nimeni și pentru care ar fi fost bani europeni în atâtea exerciții finanțare. Am găsit un personal total nepregătit și subdimensionat cu salarii mici. Am scos la concurs posturi, am mărit salariile, am angajat 30 de tineri și am reușit să depunem pe PNRR pe Valul renovării proiecte pentru aproape 85% din clădirile publice din oraș. Pentru că lucrurile nu puteau sta pe loc, noi neavând transport în comun, există un proiect guvernamental, ne-au fost alocate nouă autobuze electrice, sunt și pe PNRR, accesăm cât putem. Cea mai mare problemă pe care am observat-o este comunitatea. Noi am întâlnit o comunitate care se uită la noi ciudat când îi spunem ce vrem să facem pentru că era obișnuită să se facă totul rapid. Să se zugrăvească rapid, să se toarne covoare asfaltice foarte subțiri, se vedea, se vota, și oamenii nu observau că viața lor se agravează, condițiile de trai fiind tot mai proaste. Lugojul dacă nu avea investitorii privați, majoritatea multinaționale, era un oraș mort astăzi. Ne-am orientat către o totală deschidere pentru investitorii care ne-au salvat și susținere necondiționată și la fel pentru cei care vor să vină. Ajuns în Oradea, mi-am dat seama că o comunitate se schimbă dacă crește încrederea în autorități pentru că această încredere aduce speranța unui viitor mai bun. Am parcat mașina și nu m-am descurcat să plătesc parcarea, nu mergea de pe telefonul meu, am întrebat un polițist și acesta a plătit o oră de pe al său. Asta înseamnă o comunitate frumoasă”.
Teodora Preoteasa, director general Direcția Programare și Coordonare Sistem, a explicat cum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene oferă sprijin către unitățile administrativ-terioriale și ce oportunități există pentru proiectele depuse prin PNRR: „Ne dorim ca până la finalul acestui an gradual să aprobăm toate programele operaționale. Eu mă ocup de partea de politică de coeziune, vorbim de 31 miliarde de euro, din care știm că 8% din alocarea UE sunt pentru dezvoltarea urbană. Eminamente, Programul Operațional Regional este dedicat UAT-urilor. Cam 90-95% merge către zona de administrație publică. Intervențiile pe care le vizează se referă la eficiență energetică în clădiri, într-adevăr obiectivele de politică spre care trebuie să ducem finanțarea sunt cele care se referă la o Europă mai verde și o Europă mai aproape de cetățeni. O altă zonă se referă la promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile, acele acțiuni cu privire la dezvoltarea infrastructurii pentru transportări nemotorizate, pietonal și ciclism, dezvoltare și optimizarea a coridoarelor de mobilitate urbană durabilă și așa mai departe. Finanțarea se mai duce și către regenerarea urbană […] Apropo de partea de social și investiții, pe noua perioadă de programare avem posibilitatea să transferăm o sumă din partea de fond social european către fond european de dezvoltare regională. Evident, regulamentul îți permite ceva, Comisia te constrânge cu alte elemente, dar am reușit după un an și ceva să ajungem să transferăm 11%, aproximativ un miliard de euro, tocmai pentru că noi considerăm că țara noastră are nevoie de investiții”.
Marcel Ionescu-Heroiu, Senior Development Expert, și-a exprimat ideea conform căreia este nevoie ca administrațiile publice să schimbe paradigma și să nu se mai bazeze exclusiv pe atragerea de investiții de la diferite organisme, ci pe un parteneriat puternic cu sectorul privat: „Din programele operaționale regionale pe 2021-2030, orașele din România o să aibă undeva la 10 miliarde de euro. Prin PNRR, sunt aproximativ 4.5 miliarde de euro, prin programele de la bugetul central undeva la încă 10 miliarde, din bugetele proprii ies undeva la 18.2 miliarde. Din surse private, că vorbim de firme, oameni privați, turiști, se pot mobiliza undeva la 365 miliarde de euro. Dacă putem toate sumele astea la un loc, ce vine din surse private reprezintă peste 90%. Nimeni nu vorbește de legătura cu firmele private. Câte dintre orașele din România au o agenție de dezvoltare locală? Sectorul privat și oamenii schimbă fața unui oraș. Trebuie să schimbăm un pic paradigma. Fondurile europene, absolut, sunt vitale. Sunt o măsură pentru performanța unei administrații, dar trebuie să dialogăm cu sectorul privat. Cred că este important să vă gândiți (n.r. către primarii de la masa rotundă) să aveți o agenție de dezvoltare locală, să învățați să dialogați proactiv eficient cu mediul privat și să susțineți firmele care vor să dezvolte la nivel local”.
Programul Național pentru Redresare și Reziliență este o șansă istorică pentru comunitățile urbane din România. Pentru a produce calitatea vieții și asigura prosperitatea, orașele au nevoie de o atitudine proactivă orientată spre viitor, respectând specificul local și cu focus pe cum doresc cetățenii să le arate urbea în viitor, cum ar fi în 2050. La capitolul viziune și concepte, răsfoirea cărții Orașul Românesc 4.0 este un pas bun pentru cei care aspiră să devină lideri urbani. UrbanizeHub va continua să se implice și să sprijine comunitățile care se concentrează pe rezolvarea problemelor, aplicarea conceptelor sustenabile și crearea orașelor pentru oameni, pentru că doar împreună putem creiona viitorul orașelor.
