Alianța Orașelor Verzi s-a extins la Forumul Orașelor Verzi. Brașov, Sectorul 2 București, Sectorul 6 București, Buzău, Câmpulung Muscel și Darabani au semnat pactul prin care își asumă să implementeze proiecte sustenabile împreună cu comunitatea locală.
După ce în primăvara a luat naștere Alianța Orașelor Verzi pe scena UrbanTalks, unde Timișoara, Arad, Reșița și Lugoj au semnat Pactul Verde al Regiunii Vest, ideea a fost promovată și către alte comunități urbane. La Forumul Orașelor Verzi au fost purtate discuții despre viziunea pentru un oraș verde cu primarii Allen Coliban (Brașov), Ciprian Ciucu (București- Sector 6), Radu Mihaiu (București- Sector 2), Constantin Toma (Buzău), Elena Lasconi (Câmpulung Muscel), Mihai Gîrbaci (Darabani).
Câmpulung Muscel este un oraș care a înțeles că pentru a fi frumos și pentru a crea locuri unde oamenii să se simtă bine este nevoie să elimine garajele de pe domeniul public. Dacă la început măsura a fost întâmpinată cu proteste din partea proprietarilor, după ce zonele de garaj s-au transformat în parcuri, parcări și zone îndrăgite de oameni s-a văzut efectul imediat. Mai mult, Câmpulung a accesat un grant pe fonduri norvegiene și prin ministerul mediului pentru a combate schimbările climatice.
Brașov este orașul care a creat un inventar al proiectelor centrate pe sustenabilitate în pregătire pentru aplicarea la titlul de Capitală Verde Europeană. Sunt 108 proiecte derulate sau în derulare care contribuie la transformarea Brașovului într-un oraș verde. Parcul fotovoltaic care asigură 90% din necesarul de consum energetic, 27 de școli care vor deveni prosumatoare de energie electrică, cea mai mare flotă de transport verde și masterplanul velo sunt câteva dintre inițiativele listate în inventar.
Buzău a înțeles că orașele cu viziune pe termen mediu și lung sunt cele care își pot atinge mai ușor obiectivele decât cele care încearcă doar să atragă resurse. Din 2016, orașul a format o echipă de 40 de specialiști care contribuie la dezvoltarea comunității. Viziunea pentru 2030 este ca Buzăul să devină un oraș magnet, un centru național pentru economia circulară. Este primul oraș din România cu o școală circulară, care își produce singură energia și reutilizează apa pluvială pentru uz menajer sau întreținerea plantelor. Tot la Buzău există o bancă națională de gene pentru semințe. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale are sediul Parcul Crâng din Buzău, unul dintre cele mai vechi parcuri din țară. Ca obiectiv pe termen lung, Buzăul își propune să asigure 100 mp/cap de locuitor.
Darabani este cel mai nordic oraș al României, cu o comunitate de 12.000 de cetățeni și este un reprezentant al orașelor mici din țară care reușesc să canalizeze resursele într-un mod de dezvoltare durabil. Chiar dacă este o provocare să schimbi mentalitatea oamenilor când vorbești despre sustenabilitate într-o zonă unde lipsesc chestiuni ca rețeaua de gaz, asfalt sau cale ferată, Darabani a reușit să genereze proiecte pentru a deveni un oraș sustenabil. Există un parc fotovoltaic care asigură necesarul energetic al clădirilor publice, iluminatul public este în procent de 80% pe tehnologie LED și telegestionat și există chiar și un proiect pentru amenajarea pistelor de biciclete ca variantă de mobilitate activă.
Sectorul 2 București este unul dintre cele 100 de orașe incluse în Misiunea 100 de Orașe Neutre Climatic până în 2030 a Comisiei Europene. Transformarea verde este o provocare mai ales pentru că un sector nu poate exercita autoritate asupra altui sector, motiv pentru care este nevoie de colaborarea între sectoare și Primăria Generală ca proiecte la nivelul întregii capitale să fie derulate. Problemele cu care se confruntă Bucureștiul nu țin neapărat de puterea economica, ci mai mult despre calitatea vieții din oraș. La ultimul recensământ au fost înregistrați 1,7 milioane de cetățeni și 1,8 milioane de mașini. Schimbarea acestei paradigme este absolut necesară dacă ne gândim la orele pierdute în trafic și noxele provocate de atât de multe autoturisme. Sectorul 2 are în plan crearea a 36 km de pistă de bicicletă, crearea unei infrastructuri pentru colectare selectivă, derularea concursurilor de soluții pentru refacerea spațiilor verzi, crearea unei noi linii de tramvai și recuperarea terenurilor astfel încât să fie transformare în parcuri, după modelul Parcului Sticlăriei care dintr-o groapă de gunoi a devenit un spațiu verde îndrăgit de comunitate.
Sectorul 6 București a înțeles de mult timp că oamenii au nevoie de spații verzi și curățenie. Până în prezent au fost demolate 1000 de garaje, mai multe terase și un centru comercial, care au devenit parcuri. Unul dintre proiectele fanion ale Sectorului 6 este Parcul Liniei, care se va întinde pe 4 km și care a fost gândit împreună cu rezidenții din proximitate. Prima fază dina cest proiect a fost finalizată, urmând a fi demarată faza a doua. Lacul Morii este un alt proiect prin care spațiul din jur va deveni un parc, ca urmare al unui concurs de soluții internațional la care au participat 11 concurenți. Primarii celor două sectoare se află într-o competiție amicală prin care anunță când se creează un spațiu verde, scopul fiind să crească numărul de metri pătrați de spațiu verde per capita.
Faptul că aceste orașe prin vocea primarilor se dedică proiectelor verzi este o încurajare pentru dezvoltarea sustenabilă și pentru ceea ce înseamnă alinierea calității vieții din mediul urban din România la nivelul din Europa de Vest. Alianța Orașelor Verzi urmărește să încurajeze cât mai multe comunități urbane să interacționeze unele cu altele, să creeze sinergii la nivel regional și național și să faciliteze schimbul de bune practici între semnatari. Așteptăm ca și alte orașe să vină alături de București, Brașov, Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Câmpulung Muscel, Buzău și Darabani.
Împreună modelăm viitorul orașelor!
