Perceput drept o destinație de vacanță, Brașovul a început să sufere de pe urma traficului auto intens care începe să producă angoase, nicidecum relaxare. Cum poate fi rezolvată problema traficului auto din oraș?
În vacanțe și în weekend-uri, zona centrală este aglomerată de turiștii care caută un loc de parcare, iar în timpul săptămânii de părinții care își duc sau își iau copiii de la școală. „Eu chiar locuiesc în zonă și sunt afectată direct de situație. În ultimii ani, traficul a crescut exponențial, se stă foarte mult în mașină, durează foarte mult să străbați orașul de la un capăt la altul și începi să ai senzația aceea de oraș metropolitan, cum e Bucureștiul. A fost studentă și acolo și știu cum e situația, iar uneori am senzația că sunt în București”, spune Maria Monica Iuca, doctorand în urbanism. Recent, tânăra a participat la un hackaton organizat de Urbanize Hub la Brașov, cu sprijinul Comisiei Europene. Scopul acestuia? Să îi provoace pe tineri să se gândească la soluții la provocările pe care le întâmpină locuitorii orașului. Echipa din care a făcut parte Maria Monica, Mobiliștii cu zâmbete, care a obținut și un premiu, a considerat că una din cele mai mari probleme ale Brașovului este cea a traficului.
„Există în oraș o cultură a mișcării”
„Nu doar că sunt multe mașini în zona centrală istorică, dar aceste mașini se și învârt mult timp aici, încercând să vâneze un loc”, spune tânăra. Propunerea echipei sale a fost instituirea unei taxe care să descurajeze accesul în zona centrală istorică. în paralel cu crearea de parcaje de unde să poți lua bicicleta, cu crearea de noduri intermodale și cu încurajarea transportului alternativ. „Nu poți să restricționezi fără să oferi o alternativă. În zonă ar putea avea acces liber doar doar cei care stau în zonă, mașinile de salvare, poliție etc, în timp ce ceilalți locuitori ar putea primi un număr limitat de intrări gratuite”, arată Maria Monica Iuca. Doctoranda în urbanism crede că, dacă li s-ar oferi contextul potrivit, brașovenii ar renunța destul de ușor la mașină. „Există în oraș o cultură a mișcării, oamenii sunt activi, le place să se plimbe, să facă drumeții pe munte”, explică ea.
Brașovul este al treilea cel mai poluat mare oraș din țară
George Boroda, consilier local al orașului Brașov, a decis să participe la hackaton-ul Urbanize hub pentru a putea intra în legătură cu tinerii care au idei pentru oraș. Membru în Comisia pentru organizarea și dezvoltarea urbanistică, amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice și conservarea monumentelor istorice și de arhitectură, rezervații naturale și protecția și refacerea mediului înconjurător, George Boroda a făcut înainte parte din societatea civilă, fiind preocupat de calitatea aerului pe care îl respiră brașovenii. Conform măsurătorilor, Brașovul este al treilea cel mai poluat mare oraș din țară. „Eu sunt inginer automatist și mi-a fost destul de ușor să înțeleg tehnic motivele pentru care am ajuns să fim al treilea cel mai poluat oraș mare din România. Acum vreo 4 sau 5 ani am avut o primă întâlnire cu Allen Coliban și povestea cum a instalat un prim senzor care face parte din rețeaua locală de senzori și a că are niște date care deja arătau foarte rău. Datele erau susținute și de cele din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului. Așa că am zis: Hai să găsim o soluție. Dacă reușim să le mărim rezoluția prin număr vom avea o imagine chiar și dinamică a modului în care Brașovul e poluat. Am preluat acest demers, am vorbit cu oricine am putut să vorbesc, am încercat să finanțăm extinderea acestei rețele de senzori, inclusiv în societatea civilă ca să ne ajute să interpretăm aceste date și acum există și un soft care interpretează în mod dinamic datele”, spune George Boroda.
Traficul auto, între marile surse de poluare
Potrivit lui, în Brașov există trei mari surse de poluare, care sunt, în ordine, industria, traficul auto și încălzirea. „Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, Brașovul nu e atât de poluat ca alte orașe, există un handicap geografic, reieșit din faptul că ne aflăm într-o depresiune și această depresiune suferă de fenomenul inversiunii termice. Atunci când acest fenomen are loc deasupra unei depresiuni, orașul se ventilează mult mai greu”, explică consilierul.
Reducerea traficului auto ar avea un impact nu doar asupra calității aerului, ci și asupra calității vieții locuitorilor în general. Soluția la această problemă nu poate fi reprezentată însă de taxare, spune el. De-a lungul timpului, deși au fost colectate taxe de la poluatori, acestea nu s-au întors în proiecte care să crească calitatea vieții oamenilor.
„După 3 decenii de automobilizare națională, ne dăm seama că, în arealuri mici, automobilizarea nu e confortabilă și nu e utilă”
„Taxarea nu e atât de eficientă, modalitatea asta de a restricționa nu este neapărat cea mai bună. Dar trebuie să găsim acele soluții prin care costul decontat al fiecărui individ să i se întoarcă. Să ajungă înapoi la el. Mie îmi place foarte mult să fiu pieton și am încercat de-a lungul timpului tot felul de experimente care să-mi valideze opiniile legate de felul în care trebuie să ne deplasăm prin oraș. Și de foarte multe ori am ajuns mai repede pe jos decât folosind autoturismul personal. Dacă restricționezi accesul auto și pietonul va avea de câștigat. Noi suntem victimele politicilor publice care au fost aplicate până acum și încercăm să schimbăm direcția. După 3 decenii de automobilizare națională, ne dăm seama că în arealuri mici automobilizarea nu e confortabilă și nu e utilă”, a declarat George Boroda.
Potrivit consilierului, în acest moment trebuie făcută o alegere între sănătatea oamenilor și mașini, iar aceasta ar trebui să se reflecte în infrastructură. „Deja biciclistul nu e confortabil cu infrastructură actuală, pietonii la fel, sunt bombardați cu zgomote și poluare. O administrație ar trebui să pună în balanță nu categorii de oameni, ci felul în care aceștia se deplasează. Într-o zi, poți fi pieton, poți fi biciclist, poți fi șofer. E treaba ta ce alegi și nu e normal să introducem oameni în categorii. Dar este obligatoriu ca cele 3 moduri de deplasare plus transportul public să fie în mod egal la fel de confortabile”.
„În momentul în care începi să aloci în mod corect spațiu, obții rezultate”
Cum se poate rezolva situația?
„În primul rând ar trebui să alocăm spațiu. În momentul în care începi să aloci în mod corect spațiu, obții rezultate. Din păcate, aproape tot spațiul public e alocat transportului cu mașina personală. Atunci când începi să faci piste de biciclete, zone dedicate pentru transportul în comun, zone pietonale. deja schimbi fața orașului. Schimbăm obiceiuri, schimbăm modul în care trăim. Nu putem să ne deplasăm toți în același timp cu mașina peste tot. Dacă am reușit să înțelegem asta, deja am făcut un mare pas în față. Până anul trecut nu a fost această intenție. Dar și înainte mulți cetățeni au cerut la primărie să se deplaseze în siguranță”, a afirmat George Boroda.
Deja, în societatea civilă sunt mulți oameni care se implică pentru a crește calitatea vieții locuitorilor Brașovului. „Datoria celor care au fost aleși este să-i asculte. De-a lungul timpului, am văzut de foarte multe ori lucrul ăsta: aleșii se urcă pe un piedestal și rămân acolo. Eu mi-am dorit dintotdeauna să mă implic spre a schimba lucrurile”, spune el.
Maria Monica Iuca și George Boroda au făcut parte din echipa câștigătoare a Brasov Urban Innovation Hackathon, Mobiliștii cu zâmbete. Premiile au fost susținute de partenerii noștrii de la NHood și de Asociația Română pentru Iluminat.
