Rata de urbanizare este într-o continuă creștere și implică tot mai multe resurse pentru susținerea vieții la oraș. Există soluții prin care orașele pot să-și reducă amprenta de carbon. Noi am găsit cinci și le-am rezumat mai jos.
Ne putem aștepta ca până în 2030 aproximativ 60% din populația lumii să trăiască în zone urbane. În termeni de consum energetic, cifrele se vor ridica la 81% din consumarea globală de energie electrică. Națiunile Unite sunt conștiente de cerințele pe care urbanizarea le impune alocării de resurse, motiv pentru care au inclus la punctul 11 din Obiectivele Dezvoltării Sustenabile (Sustainable Development Goals) transformarea orașelor și așezărilor în zone inclusive, reziliente și sustenabile. Un raport bazat pe adoptarea țintelor SDG de către orașe care s-a concentrat pe 167 de orașe din toată lumea arată că 77% au inclus țintele în planificarea urbană.
Trenduri către transformare
Trendurile care impactează orașele pornesc de la planificarea verde până la servicii destinate incluziunii. Deși toate sunt esențiale, câteva tendințe care se concentrează pe provocările mari ale schimbărilor climatice și utilizarea tehnologiei digitale au potențialul de a consolida și susține obiectivele la nivel general. Mai jos avem strategiile care pot ajuta comunitățile urbane să pună bazele creării de orașe sustenabile.
Clădirile și infrastructura
Clădirile sunt în prezent responsabile pentru 30% până la 40% din emisiile totale ale orașului.Pentru a atinge obiectivul de a menține creșterea temperaturii sub 1,5 grade Celsius până în 2050, emisiile de la clădiri trebuie să fie cu 80% până la 90% mai mici decât sunt în prezent.Clădirile vor trebui să profite la maximum de tehnologia digitală care poate îmbunătăți eficiența clădirilor, precum și să permită colectarea și partajarea datelor care pot fi utilizate pentru a dezvolta soluții durabile.Orașele ar trebui, de asemenea, să stimuleze și să acorde prioritate renovării, construcției și restaurării durabile pentru a asigura reducerea emisiilor de carbon și a încuraja utilizarea materialelor durabile.
Mobilitate
Soluțiile inovatoare de mobilitate și planificare urbană ajută la crearea unui viitor urban convenabil, conectat, ușor de utilizat și durabil. COVID-19 a evidențiat această nevoie, cu cererea de mai multe spații pentru mers pe jos și cu bicicleta, care să permită distanța fizică, precum și lecția foarte reală că mai puține mașini pe șosea înseamnă o poluare și congestie mai reduse. Dar orașele trebuie să ia în considerare câțiva factori critici pentru a asigura o tranziție de succes către o mobilitate mai curată. Aceasta include înțelegerea complexității legate de mobilitate și găsirea unor modalități de gestionare a întregului sistem de transport, precum și investițiile în infrastructura necesară și adoptarea de noi tehnologii, cum ar fi vehiculele autonome.
Inteligența artificială
O gamă tot mai mare de operațiuni ale orașelor pot fi efectuate și alimentate de automatizarea proceselor și inteligența artificială (AI), promovând atât eficiența operațională, cât și îmbunătățirea procesului decizional. De exemplu, asistenții de chat bazați pe inteligență artificială, care pot gestiona întrebări și sarcini simple pentru public, le pot oferi angajaților orașului mai mult timp pentru a se concentra pe furnizarea de servicii sociale și de mediu mai eficiente. Învățarea automată și gemenii digitali – replici dinamice ale activelor fizice ale unui oraș – pot fi utilizate în scopuri de planificare urbană, anticipând și măsurând impactul fiecărei decizii asupra mediului și a durabilității generale. Pentru a implementa cu succes, totuși, orașele trebuie să echilibreze IA cu protecția libertăților civile și să instituie măsuri care să creeze încrederea publicului în ceea ce privește utilizarea datelor cu caracter personal.
Cybersecurity
Odată cu utilizarea sporită a tehnologiilor digitale, așa cum este descris mai sus, securitatea cibernetică și confidențialitatea datelor vor fi de o importanță capitală pentru orașe. Consecințele unui incident cibernetic sunt semnificative și s-ar putea extinde mult dincolo de pierderea de date pentru a include impactul financiar, încrederea socială redusă și serviciile și infrastructura orașului perturbate. Pentru a dezvolta reziliența critică pentru sistemele digitale complexe și integrate, orașele trebuie să dezvolte o abordare profesională, metodică și pe termen lung a securității cibernetice. De asemenea, ar trebui să răspundă atacurilor răufăcătorilor bazându-se pe informațiile oferite de nenumăratele persoane și dispozitive conectate.
Economie circulară
Deșeurile din orașe sunt un delict major atunci când vine vorba de durabilitate: în medie, o mașină este parcata mai mult de 90% din timp, un birou folosit doar 35-50% din timp. Treizeci la sută din alimente sunt risipite. Pentru a combate această risipă, orașele adoptă modele circulare bazate pe o circulație sănătoasă a resurselor și pe principiile de partajare, reutilizare și restaurare. Orașele pot încuraja o economie circulară finanțând investițiile în energia produsă local prin obligațiuni municipale și verzi sau oferind stimulente prin reglementări, cum ar fi tarifele pentru deșeurile nereciclabile.
La nivelul Uniunii Europene, Misiunea 100 de Orașe Neutre Climatic până în 2030 încearcă să asiste administrațiile publice care țintesc reducerea emisiilor de carbon. România are oportunitatea de a accesa fonduri dedicate combaterii schimbărilor climatice și există deja orașe care aplică principiile de mai sus în proiectele pe care le desfășoară.
