După cum îi spune numele, un „oraș burete” absoarbe apa pluvială și o utilizează pentru binele cetățenilor. Despre beneficiile pe care le poate avea un oraș din managementul inteligent al apei pluviale și cum poate combate inundațiile aflați din acest articol.
Când spunem cuvântul oraș ne gândim involuntar la asfalt și beton, ceea este cât se poate de greșit. Pe lângă elementele de infrastructură, fiecare metru pătrat de spațiu verde, copac, heleșteu, lac și râu intră în componența unui oraș. Experții în urbanism separă infrastructura în două principii: construită și verde-albastră. Când vorbim de „orașe burete” trebuie să ne referim la întregul ansamblu. Există și un algoritm prin care se calculează gradul de absorbție al apei, adică procentajul de cât de burete este mediul urban.
% Infrastructura verde-albastră și gri + Tipul de sol și vegetație + Potențialul de scurgere al apei = Capacitatea orașului de a acționa drept burete
Statisticile ne arată că 44% dintre dezastre au fost conectate cu inundațiile și estimează că impactul direct al inundațiilor va fi de 4-5 ori mai puternic decât în prezent dacă încălzirea globală se va ridica la 4°C.
Ce se poate face?
Algoritmul nu ne permite să lucrăm decât la punerea în valoare a infrastructurii verde-albastre. Solul unui oraș este fie greaua sau buna moștenire pe care trebuie să o ducem. Totuși, există soluții pentru a ridica procentul cât mai mult. În Auckland, orașul din topul listei create de ARUP, parcurile industriale au fost distribuite în apropierea zonelor verzi și apa de ploaie este reținută și folosită în diverse activități. Cu toate că nu sunt foarte mulți copaci în Auckland, faptul că este un oraș port și are un management eficient al apei i-au oferit un scor de 35% al gradului de absorbție al apei. După cum am menționat în articolul despre economie circulară, există idei inovative în orașe ca New York unde se folosesc parcuri pentru a reține și filtra apa pluvială. Vestea bună este că natura are răspunsuri pentru toate problemele de mediu. Ceea ce ne cere este să găsim un echilibru între orașe și mediu.
Este important de știut că fiecare mediu este unic și designurile gândite de experți trebuie să se adapteze specificului zonal. Vorbim aici de spații verzi, grădini alimentate de apa pluvială, pavaj permeabil și lacuri de reținere a apei. Strategiile care să îmbunătățească gradul de absorbție al apei trebuie să urmeze următoarele principii:
- Integrarea planurilor și strategiilor ale diverselor departamente din oraș, inclusiv planurile de urgență în caz de inundații, managementul resurselor de apă, infrastructura și planurile de dezvoltare locală
- Sistematizarea intervențiilor ca să poată fi implementate în de-a lungul sistemelor interconectate ale managementului apei.
- Adaptabilitatea intervențiilor astfel încât să fie flexibile pentru a se adresa carențelor altor sisteme sau să poată fi convertite unor viitoare provocări neprevăzute
- SMART. Strategiile trebuie să optimizeze infrastructura deja existentă, să monitorizeze programele și gradul de performanță al soluțiilor la nivel local și să permită implementarea unor noi soluții cu grad mai mare de complexitate
Având în vedere pericolul schimbărilor climatice, orașele sunt obligate să ia în calcul gradul de absorbție al apei pentru a evita pierderile materiale și cele de vieți omenești.
Informațiile din acest articol au fost extrase din raportul Arup Global Sponge Cities Snapshot
Sursă foto: Cornell Roosevelt Institute, Springer, Earth.org
