Este clar că pandemia curentă va afecta întreaga economie globală, și România nu va fi cruțată. Nu știm încă cât va dura criza și cât de mare va fi impactul său. Știm însă ca va fi un impact și că acesta va fi negativ. Sectorul privat, mai ales sectoare precum turismul, sectorul manufacturier, cultura și arta, comerțul non-alimentar, va fi primul afectat. Prin extensie, vor avea de suferit și sectorul public și ONG-urile. La nivelul sectorului public, impactul se va simți cel mai pregnant la nivel local.
În momentul de față, bugetele administrațiilor locale depind într-o mare măsură de performanța sectorului privat. De exemplu, în 2019, 36% din bugetele orașelor din România veneau din transferuri din impozitul pe venit; 18% din alocări din TVA; și 10% din impozite locale pe firme. Toate aceste surse de venit vor fi afectate anul acesta și probabil în anii următori. Cât de tare, nu este clar – dar judecând după modul în care a decurs culegerea de taxe la nivel național, e clar că bugetele locale vor scădea în 2020 cu cel puțin 10%-15%.
Compensarea acestui deficit bugetar nu poate să vină, pe termen scurt, decât din trei surse: 1) transferuri pentru echilibrarea bugetelor de la nivel central (deși va fi greu de împărțit din mai puțin); 2) creșterea taxelor locale (de ex. o supra-taxă pe supermarket-uri, ce au avut supra-profit în această perioadă); 3) atragerea de fonduri europene.
Din aceste trei surse, fondurile europene sunt vitale în avest moment, mai ales având în vedere că 65% din fondurile alocate României pentru perioada de implementare 2014-2023, încă nu au fost absorbite. În mod evident, cei care au deja contracte semnate pe fonduri europene vor fi cei mai câștigați. Tabelul de mai jos include orașele din România cu cele mai mari sume contractate până în acest moment (a fost exclus Bucureștiul ce va beneficia de investiții majore în infrastructură majoră (metrou, centură, etc.) dar prin intermediul altor entități).
Cu Oradea, lumea s-a obișnuit deja să fie în top, dar sunt câteva alte orașe ce se remarcă acum, precum Reșița, Turda, Zalău, Dej – toate cu peste € 1,000 în fonduri UE pe cap de locuitor contractate. În lunile ce urmează, e important ca administrațiile locale, pe lângă eforturile de limitare ale efectelor pandemiei, să depună eforturi adiționale pentru contractarea și absorbția de fonduri europene – acestea vor fi cel mai bun antidot împotriva virusului Covid-19.
Rusine Iasi. De doua ori mai mare decat Oradea si abia putin peste jumatate din fondurile europene atrase. Mi-e rusine ca suntem condusi de niste prosti.
Brasov, Sibiu, Targu Mures, nu au scris inca destule proiecte pe POR si alte PO, Brasov a atras multe fonduri prin proiectele de la Ministerul Dezvoltarii ce tin de mobilitate urbana. Acelea nu au intrat in analiza noastra. Va rugam sa consultati acest link pentru date: http://mfe.gov.ro/contracte-in-implementare/
De ce nu arătați imaginea de ansamblu și ce sume s-au depus pe ce axe pe orașe, că în unele agenții cum e ADR Vest se alocă fonduri discreționar pe proiecte de o fezabilitate discutabilă. Dubios de puține fonduri alocate la Timișoara (care avea chiar o axă specială dedicată că e pol de creștere național și a depus de 490 de milioane euro record absolut). Stagnează de vreun an la 150 de milioane (majoritatea duși pe tramvaie și autobuze noi) în timp ce pentru Deva, Hunedoara sau Reșița continuă să aprobe pe bandă rulantă, crescând de la câteva milioane la aproape 100 toate. Cum de mereu pentru alte orașe se găsesc bani?
Studiul e de o veridicitate sceptică. Conform lui Robu, în ultima perioadă au mai primit finanțare pe axa de mobilitate încă 3 proiecte majore de infrastructură: reabilitarea Șoselei Stan Vidrighin (tramă stradală+linie tramvai+rețele edilitare), reabilitarea Blvd. Cetății idem, 4 noi creșe în cartiere și supracontractarea la 200% a contractului-cadru pentru suplimentarea cu alte 21 de noi garnituri de tramvaie noi pe acumulatoare electrice, ce totalizează alte 122 de milioane de euro.
Investițiile în infrastructură preconizate pentru implementare în spectrul temporal apropiat (Coridorul IV feroviar, autostrada spre Moravița, Inelul de Centură, drumul expres de descărcare spre A1, extinderea aeroportului, lărgirea DN Dumbrăvița-Centură la 5 benzi, noua sală polivalentă) schimbă aritmetica. Cred că avem un nou lider
Comments are closed.
Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.
Chiar folositor tabelul, multumim!
Bună ziua,
Cum se explică faptul că în acest top nu apar orașe precum Brașov, Sibiu, Târgu Mureș?
Vă mulțumesc,
Călin Corpaș – jurnalist, Jurnal Bihorean & Bihon.ro
Rusine Iasi. De doua ori mai mare decat Oradea si abia putin peste jumatate din fondurile europene atrase. Mi-e rusine ca suntem condusi de niste prosti.
Brasov, Sibiu, Targu Mures, nu au scris inca destule proiecte pe POR si alte PO, Brasov a atras multe fonduri prin proiectele de la Ministerul Dezvoltarii ce tin de mobilitate urbana. Acelea nu au intrat in analiza noastra. Va rugam sa consultati acest link pentru date: http://mfe.gov.ro/contracte-in-implementare/
De ce nu arătați imaginea de ansamblu și ce sume s-au depus pe ce axe pe orașe, că în unele agenții cum e ADR Vest se alocă fonduri discreționar pe proiecte de o fezabilitate discutabilă. Dubios de puține fonduri alocate la Timișoara (care avea chiar o axă specială dedicată că e pol de creștere național și a depus de 490 de milioane euro record absolut). Stagnează de vreun an la 150 de milioane (majoritatea duși pe tramvaie și autobuze noi) în timp ce pentru Deva, Hunedoara sau Reșița continuă să aprobe pe bandă rulantă, crescând de la câteva milioane la aproape 100 toate. Cum de mereu pentru alte orașe se găsesc bani?
Studiul e de o veridicitate sceptică. Conform lui Robu, în ultima perioadă au mai primit finanțare pe axa de mobilitate încă 3 proiecte majore de infrastructură: reabilitarea Șoselei Stan Vidrighin (tramă stradală+linie tramvai+rețele edilitare), reabilitarea Blvd. Cetății idem, 4 noi creșe în cartiere și supracontractarea la 200% a contractului-cadru pentru suplimentarea cu alte 21 de noi garnituri de tramvaie noi pe acumulatoare electrice, ce totalizează alte 122 de milioane de euro.
Investițiile în infrastructură preconizate pentru implementare în spectrul temporal apropiat (Coridorul IV feroviar, autostrada spre Moravița, Inelul de Centură, drumul expres de descărcare spre A1, extinderea aeroportului, lărgirea DN Dumbrăvița-Centură la 5 benzi, noua sală polivalentă) schimbă aritmetica. Cred că avem un nou lider