Proiectul Politica Urbană a României vine în ajutorul noilor administrații cu un studiu amplu, numit Barometru Urban – Calitatea Vieții în Orașele din România. În urma acestui chestionar, reiese că principalele probleme urbane percepute la nivel național sunt serviciile de sănătate, poluarea aerului și infrastructura rutieră. Cea mai importantă direcție strategică, percepută la nivel național, este asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului liber, acces la utilități).
Cel mai atractiv oraș, la nivel național urban, este Cluj-Napoca (preferat de 21% din totalul populației urbane din România), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%). Să vedem, punctual, cum s-a ajuns aici.
- Satisfacția față de locuirea în urban
În general, populația din mediul urban este mulțumiră de orașul în care trăiește. Satisfacția crește odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale. Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia sau Brașov se clasează pe primele locuri în ceea ce privește mulțumirea locuitorilor față de orașul lor. În ceea ce privește orașele non-reședință, municipiul cu gradul cel mai ridicat de apreciere este Sighișoara (92%), iar municipiul cu cel mai scăzut grad este Caransebeș (50%). Cele mai apreciate puncte ale facilităților și infrastructurii urbane sunt disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul, urmat de facilitățile educaționale, siguranța în spații publice și spațiile verzi. La polul opus, se află serviciile de sănătate și starea străzilor.
- Transportul în comun și serviciile de sănătate
Pe primele locuri ale listei se situează Cluj-Napoca și Oradea, atât în ceea ce privește mulțumirea față de transportul în comun, cât și în ceea ce privește serviciile de sănătate de la spitalele din oraș. La polul opus, se află stațiunile Băile Herculane și Tășnad, obținând un nivel de mulțumire scăzut pentru ambele criterii. Referitor la serviciile de sănătate, persoanele cu venituri sub 3.000 lei/lună tind să fie mult mai nemulțumite decât persoanele cu venituri peste această sumă.
- Facilități sportive, culturale și educaționale
În toate cele trei cazuri, peste jumătate din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive, culturale și educaționale din localitate. În orașele cu peste 50.000 de locuitori, nivelul de mulțumire privind facilitățile sportive este mult mai mulțumitor față de orașele care nu ating acest număr de locuitori. La fel, orașele cu peste 100.000 de locuitori au o pondere de mulțumire mult mai mare referitoare la facilitățile culturale și educaționale. De menționat, în cazul facilităților educaționale este că, respondenții fără minori în întreținere au tendința de a fi mai mulțumiți decât cei care sunt părinți cu copii la școală.
Cluj-Napoca și Oradea se află în top la categoriile facilități sportive și culturale, iar Drobeta-Turnu Severin la categoriile facilități culturale și educaționale. Băile Herculane și Buhuși se află la polul opus, obținând un nivel scăzut de mulțumire pentru facilitățile sportive și culturale. Un caz aparte este Buhuși, care a obținut un scor foarte scăzut la facilitățile culturale, însă se află în top la facilitățile educaționale.
- Starea străzilor, a clădirilor și a spațiilor publice
Peste jumătate din respondenți se declară mulțumiți de calitatea străzilor și a clădirilor. Spațiile publice sunt mai apreciate, procentul fiind de peste 65% (gradul de mulțumire tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii demografice). Oradea este în top la toate cele trei categorii, urmată de Drobeta-Turnu Severin și Sinaia (la starea clădirilor și a spațiilor publice) și de Isaccea (la starea străzilor și a clădirilor). La polul opus, se află Caransebeș, Bolintin Vale și Ploiești. Și de această dată, există un caz aparte: Bicazul obține scoruri foarte bune în ceea ce privește starea străzilor și a clădirilor, dar se află la coada listei la starea spațiilor publice.
- Percepția privind calitatea mediului și lupta împotriva schimbării
Orașele mici înregistrează o satisfacție mai mare la categoriile calitatea aerului și nivelul zgomotului (un procent aproximativ de 60% nivel de mulțumire în ambele cazuri). Din păcate, 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național în ceea ce privește calitatea aerului. Față de aceste două categorii, unde orașele mici înregistrează un nivel de satisfacție mai mare, în cazul curățeniei urbane, gradul de mulțumire este mai scăzut în orașele sub 50.000 de locuitori (57% mulțumire).
Calitatea spațiilor verzi, a parcurilor și a grădinilor este un criteriu de care sunt mai mulțumiți locuitorii din orașe cu populație între 100-500.000 de locuitori, dar și cei din orașele reședință de județ. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți au declarat că trăiesc în orașe „dedicate luptei împotriva schimbării climatice.” În orașele cu peste 300.000 de locuitori, procentul este semnificativ peste media populației care apreciază că orașul este active în acest efort (71% nivel de apreciere a efortului, excepție făcând Bucureștiul).
Punctual, Oradea și Cluj-Napoca se afla în top la calitatea spațiilor verzi și a aerului, iar Sinaia și Suceava cuceresc primele locuri la categoria nivelul zgomotului, curățenie urbană și schimbare climatică (unde cele două orașe sunt urmate de Cluj). La polul opus, cu un nivel de mulțumire foarte scăzut, Buhuși „bifează” trei categorii (spații verzi, curățenie urbană, schimbare climatică). Trei categorii de la coada listei „bifează” și Ploiești (nivelul zgomotului, curățenie urbană, schimbare climatică) și Caransebeș (calitatea aerului, nivelul zgomotului, curățenie urbană). Un caz interesant este cel al orașului Târgu Jiu, care se află în top în ceea ce privește calitatea aerului și la coada listei, în ceea ce privește schimbarea climatică.
- Percepția cetățenilor despre orașul lor
În ceea ce privește siguranța și încrederea, peste 60% din populație se simte în siguranță în orașul în care trăiește. Satisfacția față de siguranța în spațiile publice tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii demografice a localității, cu excepția Bucureștiului, care înregistrează un nivel de satisfacție sub medie. Nesiguranța în spații publice este resimțită mai acut de femei decât de bărbați și de persoanele cu copii în întreținere decât cele fără copii.
Referitor la siguranța în oraș, în orașele mai mici, nivelul de mulțumire este mai ridicat. Și de această dată, Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie, respondenții nesimțindu-se în siguranță în capitală. Încrederea în majoritatea oamenilor și sentimentul de siguranță sunt semnificativ corelate, la nivel de oraș, dar mai ales la nivel de cartier. Încrederea tinde să fie mai mare (63% în medie) în orașele mici, sub 20.000 de locuitori.
Concret, pe primul loc al topului se află Suceava, „câștigătoare” la toate cele cinci categorii (siguranță în spațiile publice, în oraș și în cartier, încredere în oamenii din oraș și din cartier). Orașul este urmat de Sinaia și Oradea, în top însă doar la siguranță în spațiile publice, în oraș și în cartier. La polul opus, „învingător” este, din nou, Caransebeșul, care are o rată de încredere foarte scăzută la toate categoriile mai puțin la încrederea în oamenii din oraș. Beiuș și Băile Herculane sunt codașe și ele la siguranța în spațiile publice și la încrederea în oamenii din oraș și din cartiere. Probabil destul de previzibil este că București și Craiova sunt și ele codașe la nesiguranță la încrederea în oamenii din oraș, respectiv siguranța în spațiile publice. Cazul atipic al acestui capitol este Vatra Dornei –fruntasă la siguranța în cartier și codașă la încrederea în oameni.
- Administrarea și guvernarea locală
Mulțumirea cetățenilor privind investițiile realizate de primărie este mult mai mare în orașele mari. Spre deosebire de acestea, investițiile private sunt cele care nemulțumesc într-un procent mai mare cetățenii din orașele mici și medii. La ambele categorii, excelează Oradea și Suceava, iar la polul opus se află Caransebeșul, Ploiești (pentru investiții ale primăriei) și Buhuși (pentru investiții private). Oradea, Sinaia și Cluj sunt lideri de audiență și în ceea ce privește mulțumirea față de activitatea administrației în domeniul urbanismului, a serviciilor administrative în sprijinul oamenilor, a încrederii în administrația locală și a administrării orașului (categorie la care s-au luat în calcul următoarele aspecte: felul în care sunt cheltuiți banii publici, ritmul de dezvoltare al orașului, cuantumul taxelor locale și relația cetățenilor cu autoritățile locale – timpul de rezolvare al problemelor, transparență, profesionalism). La celălalt capăt, se află Ploiești și Buhuși.
Referitor la informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative, un procent de doar 14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG) și Strategia de Dezvoltare Locală (SLD). Un procent asemănător este și cel al cărora cunosc proiectele de dezvoltare urbană ce vor fi implementate de administrația public locală. Din păcate, procentul persoanelor care au declarat că au fost implicate sau consultate în elaborarea PUG-ului sau a SDL-ului este unul extreme de redus (3%).
- Locurile de muncă
În general, populația urbană este mulțumită de disponibilitatea locurilor de muncă și de calitatea acestora. Orașele mici sunt cele problematice, cele mari oferind mult mai multe posibilități. Timișoara și Cluj-Napoca sunt cele fruntașe la acest capitol, iar la coada listei se află Buhuși și Băilești, cu un procent foarte scăzut de mulțumire.
- Calitatea locuirii și condiții pentru tineri și seniori
Pentru mai puțin din jumătatea populației urbane intervievate, găsirea unei locuințe bune la un preț rezonabil este o problemă. Suceava și Slatina se poziționează pe primele locuri, iar la polul opus se află Cluj-Napoca, unde se pare că această problemă este una destul de mare.
Comparativ cu orașele mici, cele care oferă un nivel de mulțumire mare referitor la condițiile pentru seniori (Vatra Dornei, Eforie sau Sinaia), orașele mari sunt cele care satisfac mult mai mult condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri (Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea sau Iași).
Pentru cei interesați să aflați mai multe despre politica urbană, Barometrul Urban poate fi consultat pe site-ul https://citadini.ro/
