Orașele Europei vor muta planificarea urbană din spatele ușilor primăriilor în cloud prin tehnologia dezvoltată de NASA. Barcelona va fi pionier la capitolul Digital Twin pentru că deja a instalat supercomputerul MareNostrum in capela deconsacrată Torre Girona.
Ideile inovatoare și bunele intenții nu sunt suficiente pentru a putea cuantifica impactul real al schimbărilor pe care un oraș le poate suferi. Datele și diversele scenarii generate de un supercomputer ne pot oferi viziune mult mai largă asupra a ceea ce putem schimba într-un oraș pentru binele cetățenilor și al mediului. Barcelona a creat un geamăn digital sau digital twin, care analizează situația prezentă din oraș și rulează potențiale proiecte de planificare urbană. În loc ca autoritățile locale să implementeze politici care să nu aibă impactul așteptat, acestea au opțiunea de a comanda supercomputerului să creeze un scenariu pentru geamănul digital al Barcelonei și să primească o analiză atât asupra punctelor pozitive cât și al celor negative.
Superblocurile sunt un exemplu foarte bun de planificare urbană gândită cu un anume scop: reducerea traficului și a poluării aerului. Din 2014 Barcelona a marșat pe crearea de mini-cartiere verzi în care pietonii să fie cei cu prioritate. Ceea ce abia acum s-a descoperit este că impactul pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost aproape neglijabil. Calitatea aerului din superblocuri este într-adevăr mai bună în interiorul superblocurilor, dar poluarea s-a mutat pe străzile alăturate pe care a fost deviat traficul. Acest lucru nu înseamnă că superblocurile nu sunt o idee bună, dar abordarea privind reducerea emisiilor trebuie integrată prin politici dedicate. Traficul a fost redus în zona superblocurilor, dar a intrat în unghiul mort al celor care au văzut în noul mod de planificare urbană soluția universală pentru un aer mai curat. Dacă superblocurile ar fi fost introduse ca scenariu în supercomputer, autoritățile publice ar fi fost capabile să planifice mult mai bine strategia de mitigare a schimbărilor climatice.
Barcelona speră că prin supercomputer vor putea adapta mult mai ușor conceptul de oraș de 15 minute. Prin interpretarea datelor publice, se dezvoltă o hartă interactivă care urmărește serviciile publice și permite identificarea zonelor care nu sunt atât de bine conectate la acestea. De exemplu, putem vedea cât de ușor sau de dificil este să ajungi la o bibliotecă într-o anumită zonă a orașului sau putem înțelege dacă sunt sau nu suficiente creșe într-un anumit cartier.
Utilizarea datelor pentru a urmări accesibilitatea către centrele de prim ajutor din Barcelona
NASA a utilizat pentru prima dată simularea pe o navă spațială, după care digital twin s-a pliat pe crearea unor scenarii pentru tratarea cardiacilor și mai târziu pe optimizarea operațiunilor dintr-o centrală electrică. Utilizarea proceselor de simulare în domeniul planificării urbane este un trend important de care trebuie să ținem cont în anii următori. Cetățenii pot fi mult mai ușor implicați în viața orașului pentru că această platformă de date deschisă publicului capacitează publicul cu bagajul de cunoștințe necesar să vină cu propuneri. De ce un cartier este mai bine racordat la servicii publice decât altul, cum putem crea străzi mai sigure pe traseul acasă-școală pentru copii, care este utilitatea unui anumit proiect în imediata proximitate? Acestea sunt doar câteva întrebări care pot fi ridicate de cetățeni către administrația care utilizează transparent o astfel de platformă.
Barcelona va fi unul dintre cele 100 de orașe neutre-climatic până în 2030 care a fost selectat de Comisia Europeană pentru misiune. Abordarea de a utiliza tehnologia pentru planficiare urbană, creșterea transparenței și facilitarea interacțiunii cu cetățenii este un model de bune practici care ne arată că orașele inteligente sunt cele care înțeleg să folosească tehnologia pentru a implica cetățenii în viața orașului.
Informațiile din acest articol au fost prealuate dinPolitico
