home Comunitate, Politici Urbane & Guvernanță, Proiecte & Orașe, Regenerare Urbană Cum pot orașele mici să devină competitive?

Cum pot orașele mici să devină competitive?

Forța de muncă, atractivitatea față de investitori, specificul local și adaptabilitatea la noile condiții economice sunt câteva trepte pe scara dezvoltării urbane. La întrebarea despre cum orașele mici și mijlocii pot să devină competitive dau răspunsul la UrbanTalks Live Adrian Teban, primarul Cugirului, Alina Silaghi, directorul Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, Adrian Popoiu, primarul Siretului, Mihai Danciu, din partea Invest in Jiu Valley, Tiberiu Grecu și Alexandru Cocioran de la Invest in Aiud.

Adrian Teban, primarul Orașului Cugir, și-a amintit despre trecutul industrial al comunității pe care o conduce. Un deceniu a fost suficient pentru a duce numărul de angajați de la 19.000 în 1989 la 2000. Orașul a fost nevoit să adapteze moștenirea industrială la cerințele pieței, motiv pentru care a creat parcul industrial în regim brownfield. Brownfield este un concept care descrie terenurile folosite în trecut pentru construcții care au contaminat solul din cauza deșeurilor. Nu a durat mult până când industria auto a venit în orașul care a produs armele pentru uz militar și a schimbat direcția în care se îndrepta economia locală Adrian Teban crede că orașele mici pot deveni atractive pentru investitori prin decizii luate atât la nivel local, cum ar fi susținerea parcurilor industriale brownfield și greenfield sau promovarea învățământului dual, dar spune că și autoritățile centrale trebuie să ofere oportunități pentru orașele mici și mijlocii.

„Orașul Cugir în 1989 avea 19.000 de angajați pe o platformă industrială, în 1999 mai avea 2000. O reducere masivă! Noi am început atunci o discuție la nivel local despre cum să facem ca pe platforma industrială să dezvoltăm alte oportunități. Atunci am înființat un parc industrial în regim brownfield, care acum este ocupat în proporție de 100%. Am mai avut șansa ca pe o parte din această platformă să avem o investiție de la Daimler și s-a făcut o dezvoltare, care împreună cu cea de la Sebeș are 3000 de angajați în industria auto. Acum, avem în plan să înființăm un parc industrial în regim greenfield pentru că este nevoie să ne adaptăm la noile cerințe ale pieței și apar noi oportunități legate de economia circulară, de economia cu emisii zero. Inima de dezvoltare a unui oraș o reprezintă activitatea economică, dacă activitatea economică nu se poate dezvolta atunci avem o problemă […] Rămânem pe ideea susținerii parcurilor industriale, fie ele brownfield sau greenfield, susținerea zonelor de dezvoltare din jurul localităților, conectivitatea și mobilitatea din jurul orașului trebuie să fie foarte bună, educația în școli profesionale și duale trebuie să pregătească forța de muncă. În momentul când vom face aceste investiții, atractivitatea față de orașele mici și mijlocii va fi mai ridicată. Depinde de noi să facem acest lucru, depinde de Guvern și Ministerul Dezvoltării să creeze oportunități și pentru aceste orașe mici și mijlocii”, a explicat Adrian Teban.

Alina Silaghi, directorul Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, a adus argumente de ce este mai bine să dezvolți parcuri industriale la scară mai mică în diferite puncte din județ în loc să pui oamenii să facă navete de câteva zeci, poate chiar o sută de kilometri. Retenția forței de muncă este cea mai bună armă împotriva exodului și a migrației populației. Agenția de Dezvoltare Locală Oradea s-a extins la nivelul județului Bihor ca urmare a rezultatelor pozitive avute în municipiu: 9000 de locuri de muncă, peste 100 de companii atrase în oraș și investiții de aproximativ 400 milioane de euro.

„Parcurile industriale din județ au fost înființate pe ideea că ele sunt la o distanță destul de mare de municipiul Oradea. Deși strategia de dezvoltare a județului Bihor include noi conexiuni cu tot ce înseamnă zonă metropolitană și dezvoltarea județului din punct de vedere logistic, considerăm că timpul de navetă, să zicem din Ștei la Oradea durează prea mult. E o navetă de 80 km. Se impune înființarea unor parcuri industriale, adevărat, nu de dimensiune foarte mare, dar care să ajute la retenția forței de muncă. Suntem pe graniță, suntem în zona de vest a României și migrația este una destul de accelerată. Se știe că toată zona de vest a României are o problemă cu tot ce înseamnă partea de  șomaj, adică avem un șomaj aproape inexistent. În sensul acesta, trebuie să muncim foarte mult să vedem cum facem partea de retenție de muncă. Am fost întrebată ce face Agenția de Dezvoltare Locală, care este rolul nostru. Noi suntem o echipă mică, formată din specialiști, fiecare avem o anumită specializare care este necesară pentru a ne face jobul și noi ajutăm investitorii în tot ceea ce înseamnă partea de alegere a locației, le acordăm asistență, suntem poarta de intrare în oraș și totodată suntem cei care facem conexiunea cu mediul academic. Discutăm de la partea de licee tehnologice până la universitate. Lucrăm foarte mult cu companiile locale, astfel că din 2008 și până în prezent Oradea a atras în cele trei parcuri industriale funcționale 104 companii, investiții de peste 410 milioane de euro și peste 9000 de locuri de muncă create pe aceste platforme”, a precizat Alina Silaghi la UrbanTalks Live.

Am văzut că există oportunități pentru comunitățile din vest și centrul României, dar întrebarea se ridică asupra viitorului pe care județele din celălalt capăt al țării îl vor putea contura. Adrian Popoiu, primarul Siretului, județul Suceava, o comunitate de aproape 10.000 de locuitori, a vorbit despre cum atrage investitori și modul în care a ales să facă lobby pentru orașul său. Regiunea Nord-Est oferă un ajutor din partea statului de 50% pentru valoarea investițiilor, la care se adaugă oportunitățile create cu ajutorul fondurilor europene. Adrian Popoiu spune că există deja un parc industrial din 2016, la care are în vedere conectarea tuturor utilităților prin fonduri europene. A reușit să creeze parteneriate cu Universitatea din Suceava pentru construirea primului parc științific și tehnologic din zonă, dar a făcut și un lobby puternic pentru a obține susținerea Camerei de Comerț Româno-Germane.

„În orașele mici nu avem nici secretare, nici șoferi. Facem noi treaba asta și încercăm să fim buni la toate și cu toți. Obiectivul nostru numărul 0, al administrației publice locale, este să dezvoltăm mediul de afaceri. Aveam acum 25-30 de ani aveam aproximativ 6000 de locuri de muncă în zona privată. În momentul de față, sunt aproximativ 1000. Am făcut eforturi în zona aceasta și am încercat să chemăm investitori, să avem o politică pro-activă față de mediul de afaceri. Am înființat în 2016 un parc industrial unde am oferit facilități fiscale. În regiunea Nord-Est, intensitatea ajutorului de stat este de 50% din valoarea investiției, plus că în această perioadă reușim fie prin fonduri europene sau guvernamentale să aducem acolo utilitățile și să creăm accesul în parcul industrial. Noi, pe fonduri europene, construim o clădire care va găzdui ateliere și laboratoare de mecanică și de textile. Tot în zona parcului industrial construim un centru educațional de învățare permanentă, tot pe fonduri europene. Tot pe fonduri europene, împreună cu Universitatea din Suceava, construim primul parc științific și tehnologic din zona județului. Pe partea de mobilitate, pe fonduri europene, vom înființa transportul public local și avem chiar o linie de transport local din centrul orașului până în parcul industrial […] Camera de Comerț Româno-Germană a făcut foarte multe acțiuni, seminarii, întâlniri cu oamenii de afaceri. Pur și simplu am venit acolo ori de câte ori a fost nevoie, ori de câte ori eram primiți. Am reușit prin insistență permanente să avem această relație deosebită. Am observat că în zona Moldovei nu ne promovăm destul”, a intervenit Adrian Popoiu la UrbanTalks.

Continuăm discuția despre promovare și mergem la Aiud, județul Alba, unde oamenii nu mai așteaptă să vină investitori și bat chiar ei la ușa lor. O echipă de patru oameni, formată dintr-un antreprenor, un profesor, un consilier local și un consilier al primarului, a reușit să creeze o platformă dedicată investitorilor interesați să dezvolte un business în Aiud. Tiberiu Grecu, consilierul primarului în domeniul educației și culturii – Primăria Aiud, a intervenit la UrbanTalks Live și a discutat despre cum au centralizat datele relevante pentru investitori pe site-ul Invest in Aiud și au creat astfel o bază solidă pentru cei care vor să facă afaceri în oraș.

„Am început să colectăm date esențiale de la INS, Inspecția Muncii, am centralizat terenurile pe care le are Primăria, am contactat privați care au terenuri și hale în Aiud, am creat un logo al proiectului, am dezvoltat un site. Am pus toate aceste date laolaltă cu scopul prezentării lor către antreprenori. Cu alte cuvinte, am decis să batem noi la ușa investitorilor și să le prezentăm oportunitățile municipiului Aiud. […]. Suntem un municipiu în dezvoltare și acest aspect este important pentru orice viitor antreprenor, iar în această privință se lucrează neîncetat la dezvoltarea municipiului și mizăm pe fondurile europene și guvernamentale pentru a dezvolta municipiul. Avem și potențial turistic, avem o mulțime de trasee turistice în proximitatea municipiului Aiud. Una dintre cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania este la Aiud și cel mai vechi Muzeu de Științe Naturale la fel. […] Proiectul Invest in Aiud a fost lansat în august anul acesta și se pare că devenim deja vizibili, suntem aici”, a povestit Tiberiu Grecu.

Promovarea potențialului specific zonelor este rețeta și pentru comunitățile care vor să facă o tranziție economică justă, de exemplu Valea Jiului. De la o zonă în care mineritul era activitatea principală, urmează ca zona să dezvolte o serie de investiții coordonate care să o transforme într-un mediu turistic. Mihai Danciu a vorbit din partea platformei Invest in Jiu Valley despre cum a creat un instrument de promovare a zonei dedicat investitorilor.

„Acțiunea noastră a fost reunită în jurul unui obiectiv comun: hai să ne prezentăm către investitori! De fapt, e o inițiativă venită în colaborare cu Camera de Comerț Româno-Germană, unde a existat un panel dedicat Văii Jiului. Administrațiile locale au participat acolo și împreună cu organizatorii și alți stakeholderi s-au pus împreună și am zis ce ar trebui să facem mai departe. Soluția a fost să gândim integrat și să ne promovăm atuurile trecând peste deficiențe. Ne-am bucurat să avem o soluție câștigătoare, care s-a manifestat ulterior într-un parteneriat al celor șase unități administrativ-teritoriale care și-au propus să înființeze acest instrument de promovare al zonei, care se numește Invest in Jiu Valley. A însemnat, de fapt, construire unei platforme digitale și participarea la o serie de evenimente […]. Această platformă este foarte utilă pentru cei care se informează pentru că este în limba engleză, fiind una dintre singurele platforme care oferă o serie de informații atât în ceea ce privește terenuri disponibile pentru investiții, cât și oportunități pe care le are zona, cum ar fi date statistice relevante. A fost primul demers coordonat al celor șase unități-administrativ-teritoriale pentru a se promova în fața investitorilor”, a spus Mihai Danciu.

Vă invităm să urmăriți pe larg intervențiile invitaților de la Urban Talks Live accesând videoul de mai jos.

Sursă foto: Ziarul Unirea, Urlaub in Rumanien, Monitorul de Suceava, Aiudul Meu, Replica, Touropia




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 + nineteen =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box