O plimbare prin cartierele de blocuri din România dezvăluie multe din provocările actuale ale dezvoltării urbane, precum lipsa spațiilor verzi, a zonelor comune de interacțiune, a spațiilor de joacă sau a parcărilor. În schimb, suprafețe extinse sunt ocupate de garaje, cel mai adesea ridicate fără autorizație de construcție. O parte au fost transformate de către proprietari în spații de depozitare sau ateliere de reparații, multe având un statut neclar al proprietății și stând sub semnul improvizației. Lipsa aplicării unor reglementări legale și a preocupării la nivel local pentru această situație a condus la perpetuarea acestor structuri, în detrimentul spațiilor deschise, cu valoare socială adăugată.
Legislația națională, prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul interzice amplasarea de noi garaje care nu respectă prevederile autorizației de construire, precum și iniţierea şi aprobarea de documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autorizaţie. Chiar și garajele amplasate în baza unei autorizații de construcție au un caracter provizoriu, ele putând fi desființate pe măsura sistematizării și regenerării urbane a zonelor.
În Timișoara, administrația locală a luat măsuri ferme pentru desființarea garajelor din cartierele de blocuri, în mare parte neîntabulate sau ridicate fără autorizație de construcție. Conform reprezentanților Primăriei, în perioada ianuarie-aprilie 2010, Direcţia de Urbanism a inventariat garajele situate pe domeniul public din municipiul Timișoara, numerele ridicându-se la peste 5000 de garaje autorizate, 2.600 fără autorizație de construire şi 820 din tablă.
Acțiunea de demolare a garajelor în Timișoara a fost demarată în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 177/07.04.2015 privind declararea terenurilor aparţinând Municipiului Timişoara ca fiind de interes public local, cu câteva excepții, în vederea efectuării de lucrări de modernizare şi mai bună funcţionalizare a acestora:
„Ţinând cont de faptul că lucrările de amenajare a străzilor şi utilităţilor aferente (parcări) au caracterul lucrărilor de interes public, cu regimul reglementat de Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, modificată şi completată.
PROPUNEM: Aprobarea declarării terenurilor aparţinând Municipiului Timişoara, ca fiind de interes public local, în vederea efectuării de lucrări de modernizare şi mai bună funcţionalizare a acestora prin amenajarea ca artere cu benzi carosabile, trotuare, piste de biciclete, locuri de parcare, spaţii verzi etc. Excepţie fac terenurile care fac obiectul Legii nr. 18/1991, Legea nr. 112/1995 şi parcurilor industriale.”
În cazul garajelor care îndeplineau condițiile de legalitate, municipalitatea și-a exercitat dreptul de revendicare a spațiului public, conform contractelor de concesiune. Proprietarii au fost somaţi să le desființeze în termen de 6 luni, fiind acordate despăgubiri din bugetul local. Conform Hotărârii Consiliului Local Timișoara, acestea vor putea lua forma amenajării ca artere cu benzi carosabile, trotuare, piste de biciclete, locuri de parcare, spaţii verzi etc.
Un alt oraș care s-a angajat în recuperarea spațiului ocupat de garaje între blocuri este Constanța, unde în urma instituirii unei taxe speciale pentru terenuri aparținând domeniului public și privat al municipiului Constanța (HCL nr. 24/1997), primul pas a fost identificarea deținătorilor de garaje care intră sub incidența acesteia. După înregistrarea garajelor și impunerea acestora pe rolul fiscal, au fost desființate peste 3000 de garaje, în prezent rămânând amplasate aproximativ 1100 de garaje. Conform Serviciului responsabil cu disciplina în construcții din cadrul Primăriei Constanța, zonele pe care au fost amplasate garaje au fost amenajate ca parcări, alei, locuri de joacă, spații verzi.
Spațiile din jurul blocurilor ocupate de garaje pot fi reamenajate, având ca efect creșterea atractivității zonelor și a calității vieții. În mod evident, intervențiile pentru schimbarea unei realități perpetuate pe o perioadă extinsă de timp nu sunt neapărat populare, fiind percepute ca intruzive de către proprietari, astfel că este recomandabil ca în paralel cu acestea să existe și un dialog privind modul în care aceste spații nou create vor fi folosite, în avantajul întregii comunități.
Ghidul de bune practici in domeniul dezvoltării urbane va fi lansat la Timișoara, in cadrul #UrbanTalks. Veniți să aflați mai multe despre soluțiile pentru orașele din România, de la Viorela, autorul Ghidului.
Viorela Sfârlea este autoarea Ghidului „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România”, cu o activitate extinsă în jurnalism (pe teme sociale și de dezvoltare urbană), precum și în cercetare socială. Scrie despre lucrurile care îi vorbesc.
