Tinerii cu un rucsac în spate și un laptop pot produce beneficii de milioane de euro pentru comunitățile din care aleg să lucreze. Nomazii digitali pot contribui la redresarea orașelor mici dar pitorești, atâta timp cât le sunt întâlnite nevoile pentru a putea trăi și lucra acolo unde doresc.
Cum lucrăm, cum suntem plătiți și cum ne pregătim pentru joburile viitorului? Acestea sunt chestiunile de bază pe care se concentrează conceptul de nomad digital. Ideea că vom putea de oriunde din lume atâta timp cât avem un laptop și o conexiune stabilă la internet va încuraja oamenii să călătorească și să își aleagă orașele unde vor să trăiască conform altor cerințe decât cele ale ofertelor de locuri de muncă. În momentul când venitul minim garantat va fi introdus în toate țările din lume și sistemul educațional va fi reformat, putem vorbi despre fluxuri mai de migrații dintr-o zonă în alta a lumii fără să mai țină seama de barierele geografice.
„Dacă în România am asistat începând cu anii ’90 la fenomene de depopulare a comunităților care nu au putut rămâne relevante la testul timpului și la răspunderea nevoilor cetățenilor săi, vom vedea cum fenomene similare vor apărea atunci când orașe mari ale lumii din societăți mult mai dezvoltate economic se vor confrunta cu același lucru. Atunci va depinde de noi, ca orașe și ca țară, să putem să ne adaptăm foarte rapid astfel încât să putem găzdui un număr cât mai mare de cetățeni internaționali, de nomazi digitali”, spune Alexandru Popescu.
Exemple de bune practici în domeniul atragerii nomazilor digitali există deja în lume. Putem vedea cum zonele pitorești dar depopulate și-au creat o a doua șansă prin politicile lor față de crearea unui cadru atractiv pentru nomazii digitali. Ponta do Sol, un sat abandonat din Portugalia este un exemplu emblematic. Autoritățile portugheze au crea o infrastructură pentru freelanceri și nomazi digitali prin care au atras 4500 de persoane și încă 10.000 sunt în procedurile de obținere a vizei de ședere.
Datele ne arată că 1.7 milioane români au potențial de lucru în regim de telemuncă, față acum 10 ani doar 0,1% lucrau în telemuncă. Condițiile pandemice ne-au forțat să regândim piața de muncă. Americanii sunt primii când vine vorba de adoptarea unui nou stil de muncă și viață. Ceea ce a prins în Statele Unite va fi din ce în ce mai mult exportat în toată lumea odată ce beneficiile telemuncii vor fi tot mai mult promovate.
Alexandru Popescu a punctat oportunitatea pe care o are România dacă decide să devină un popas pentru nomazii digitali. Pași au fost făcuți în această direcție, existând un proiect de lege în Parlament prin care se dorește să faciliteze accesul nomazilor digitali prin introducerea unor vize. În expunerea de motive, se arată că 2000 de nomazi digitali aduși anual în țară aduc beneficii economice de 50 milioane de euro. Totodată, studiul Circle Loop a creat un index unde România se află pe locul trei din punct de vedere al atractivității pentru nomazi digitali datorită calității internetului și costului redus al vieții: „Ține de noi să gândim modalități în care putem să explorăm această oportunitate și să atragem nomazi digitali. Pot exista parteneriate public private pentru crearea spațiilor de coworking, se pot pune la dispoziție zone sau cartiere unde se pot aduna nomazii deoarece studiile arată că le place să stea împreună și așa mai departe. Fiindcă am discutat atât de mult despre nomazi digitali, mai e un alt concept pe care aș vrea să îl vorbim: funcționarul digital. Nu ideea de a angaja funcționari digitali în telemuncă, ci schimbarea mentalității astfel încât să putem atrage talente digitale, experți care să schimbe profund modul în care administrația publică interacționează cu cetățenii”.
Orașele românești pot să schimbe paradigma dacă aleg să își pună în valoare potențialul și să creeze contexte pentru nomazii digitali. O rețea de broadband de încredere, spații de coworking, stimulente cum ar fi transportul gratis sau tichete de cazare, un serviciu de asistență pentru a găsi chirii, dezvoltarea unui cartier sau a unei zone destinată nomazilor digitali și gândirea unor programe culturale sau a unor zone care să atragă nomazii digitali sunt câteva sugestii.
Cei care doresc să afle mai multe informații despre nomazii digitali sunt invitați să acceseze acest link unde pot găsi cartea „Orașul Românesc 4.0” în format digital. Totodată, vă invităm să urmăriți intervenția lui Alexandru Popescu de la UrbanTalks Oradea în videoul de mai jos.
Sursă foto: Adventure Journal, Wanderlust Movement
