Măsurile luate de administrația publică și buna coordonare cu sectorul privat în timpul pandemiei COVID-19 aduc orașul Oradea, din nord-vestul României, în fruntea bunelor practici și rezilienței în situații de criză.
Măsurile luate de autoritățile publice pentru gestionarea crizei cauzate de virusul COVID-19 confirmă eficiența administrației publice orădene, demonstrată de-a lungul anilor prin absorbția ridicată a fondurilor europene și dezvoltarea orașului.
Capacitatea de adaptare și intervenție rapidă sunt cu atât mai necesare în județele de graniță, expuse în mod constant tranzitului. Printre cele mai importante măsuri pentru combaterea pandemiei cauzate de coronavirus au fost asigurarea de materiale sanitare pentru personalul medical, asigurarea de termometre digitale și măști de protecție pentru companiile orădene, dar și pentru piețele și instituțiile publice din Oradea, precum și achiziția unui al doilea aparat de testare PCR, care ridică capacitatea totală de testare la cca 450 de teste/zi. Achiziționarea a trei dispozitive de testare PCR a crescut capacitatea totală până la 660 de teste / zi. În urma colaborării cu companii private multinaționale, echipamentele sanitare au fost achiziționate direct din China, la prețuri avantajoase și în timp util. Acestea au ajuns la Oradea la jumătatea lunii aprilie și acoperă necesitățile spitalelor din Bihor pentru cel puțin două luni.
Toate persoanele au fost testate înainte de a fi eliberate de carantină
Având în vedere apropierea de granița cu Ungaria (13 km), printre primele măsuri luate s-au numărat escortarea convoaielor de mașini intrate în țară pe la vama Borș până la limita administrativă a județului, respectiv organizarea de centre de carantină strict păzite în afara orașului. Ca măsură de precauție, Bihor a fost singurul județ din țară care a testat toate persoanele înainte de a părăsi carantina, la inițiativa prefectului Dumitru Țiplea.
Foto: Primăria Oradea
„De la începutul crizei în Bihor au fost stabilite în total 11 centre de carantină, prin decizii ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Bihorul a fost singurul județ din țară în care persoanele carantinate au fost testate, părăsind carantina după ce au avut rezultate negative.”, conform Instituției Prefectului Bihor.
Ca urmare a măsurilor eficiente luate la nivel administrativ, numărul persoanelor aflate în carantină a scăzut considerabil: din totalul de 11 centre, doar 2 sunt active în acest moment. În prezent, în aceste centre sunt cazate 11 persoane, de la 1.201 în 24 aprilie.
Spitalele din Oradea, administrate de Primărie
O particularitate la nivelul orașului este că spitalele din Oradea sunt subordonate Primăriei, ceea ce a reprezentat un avantaj major în această perioadă. Cele două spitale (Spitalul Municipal și Județean) oferă un total de aproximativ 900 de paturi și 75 de locuri pentru terapie intensivă. Pentru a limita răspândirea virusului, Spitalul Municipal Oradea a fost transformat într-un spital dedicat cazurilor COVID-19, cu o unitate de urgență separată. Chiar dacă spitalele sunt administrate de Primărie, acesta nu plătește cheltuielile de exploatare, cum ar fi utilitățile, ci alocă bani doar pentru investiții, facilități și reabilitare. Astfel, încurajarea administrării spitalului este încurajată și se pune accent pe dezvoltarea lor.
Testarea tuturor pacienților înainte de spitalizare
Pentru a reduce timpul necesar procesării eșantioanelor (trimise inițial la Cluj-Napoca) și creșterea capacității de testare, municipalitatea a achiziționat în 23 martie un prim dispozitiv de testare rapidă PCR în timp real din donații făcute de companii din oraș. Au fost achiziționate două dispozitive suplimentare, unul dintre ele fiind donat de compania de telecomunicații RCS-RDS. Astfel, capacitatea de testare a orașului a crescut la 500-660 / zi.
Foto: Primăria Oradea
Toți pacienții veniți în camera de urgență, precum și cei de la Departamentul de Boli Infecțioase din Spitalul Județean (dedicat cazurilor pacienților care nu sunt infectați cu coronavirus) au fost testați preventiv. Grupurile de risc sunt, de asemenea, testate periodic, potrivit managerului Spitalului Județean Oradea și coordonatorului spitalelor din județ, dr. Gheorghe Carp.
Testarea în grup a personalului medical și a persoanelor aflate în carantină
Pentru a proteja tot personalul medical, inclusiv cei care nu lucrează cu cazuri COVID-19, conducerea spitalului a implementat o metodă de „testare în grup”. Aceasta presupune prelevarea de secreții nazofaringiene de la 32-64 de persoane, izolarea celor din grup cu potențiale infecții și testarea individuală dacă rezultatul este pozitiv.Această metodă a fost aplicată și pentru grupurile din centrele de carantină. Se ia în considerare extinderea testării, astfel încât persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă din cămine și cele care lucrează pentru ele să poată fi testate.
Colaborare cu companii multinaționale din oraș pentru importul de materiale din China
Problema echipamentelor de protecție a fost rezolvată la nivel județean timp de cel puțin 2 luni, de la mijlocul lunii aprilie. În contextul crizei cauzate de virus, lipsa materialelor (măști, viziere, protecție pentru încălțăminte etc.) și timpii de livrare prelungiți au fost principalele probleme cu care s-a confruntat administrația locală din Oradea. Imediat după decretarea stării de urgență în România, spitalele din Oradea au efectuat o analiză a stocurilor de materiale de protecție sanitară, precum și a potențialilor furnizori, a prețurilor de achiziție și a condițiilor de livrare.
Soluția identificată a fost importarea echipamentelor de protecție direct din China, cu sprijinul companiilor multinaționale din Oradea care aveau unități de producție sau parteneri acolo. De asemenea, companiile au ajutat la realizarea unui studiu de piață și la identificarea potențialilor furnizori.
Produsele, în valoare de peste 3 milioane de dolari, au certificat de conformitate european și au fost inspectate în prealabil de o companie specializată contractată de Primărie. Reprezentanții municipalității au menționat că în această perioadă costurile de transport ar fi fost mult mai mari, dar au beneficiat și de sprijinul transportatorilor.
Foto: Primăria Oradea
Datorită lipsei traficului pe perioada stării de urgență, lucrările de infrastructură au putut fi făcute într-un ritm mai alert, unele fiind finalizate înainte de termen. În contextul scăderii veniturilor datorate pandemiei COVID-19, Primăria Oradea și-a redus cheltuielile cu 9 milioane de euro, atât din punct de vedere al investițiilor, cât și al cheltuielilor de exploatare. Cu toate acestea, „toate proiectele europene pe care Primăria Oradea le are câștigate vor fi derulate cu viteză maximă, în așa fel încât să se mențină absorbția de bani europeni la un nivel cât mai ridicat posibil.”, conform primarului Ilie Bolojan.
Lucrările la Pasajul Subteran, unul dintre proiectele majore de infrastructură din Oradea, continuă. Photo: Oradea instantanee
Scenarii de inovare în sectorul de afaceri
În opinia anterprenorului orădean Sebastian Văduva, sectoarele care pot duce la ieșirea din criza actuală sunt cel de IT, producție high-end și agricultură. Unul dintre scenariile posibile implică migrarea de la modelul de externalizare către un model bazat pe produs, necesitând inovație, în special în domeniul telemedicinei.
De asemenea, România se poate poziționa ca o alternativă la China pentru companiile multinaționale occidentale în ceea ce privește costurile, siguranța, proximitatea. „Vrem să arătăm că Oradea, în mod specific, și România, în general, pot fi o alternativă pentru China. România se poate poziționa extrem de bine în ceea ce privește producția (în special producția high-end). Dintre toate orașele din România, cred că Oradea este cel mai bine poziționat, ca urmare a combinației dintre spațiile disponibile la prețuri scăzute și o administrație publică foarte agilă.”, explică antreprenorul Sebastian Văduva.
Robotică și AI – inovație și utilitate în perioade de criză
Potrivit lui George Haber, investitor în Braintronix, o companie specializată în producerea de roboți AI, această criză oferă companiilor o oportunitate de a inova și de a crea soluții. „Braintronix face parte din această categorie. Acești roboți devin și mai importanți în această pandemie, automatizarea fiind necesară în medii și situații în care oamenii s-ar putea îmbolnăvi, precum igienizarea spitalelor sau a magazinelor ”, explică Haber. Braintronix se bazează pe un concept modular, pe principiul „lego”, cu o bază comună, astfel încât să poată fi transformat cu ușurință pentru a realiza diferite sarcini.
În luarea deciziei de a deschide Braintronix în Parcul Industrial Eurobusiness Oradea la începutul acestui an, echipa a evaluat oferta, conexiunea acestuia la infrastructura de transport, dar și stilul de viață oferit de oraș: „Orașul este frumos, ai tot ce este nevoie pentru a face afaceri și este amplasat excelent pentru a deshide o linie de producție: o infrastructură rutieră excelentă, conexiune ușoară cu Europa și cu restul țării. ”, a declarat George Haber.
Comunicarea transparentă și eficientă cu administrația publică au fost, însă, factori majori în alegerea acestei locații: „Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la Oradea a fost cât de direct, simplu și transparent este stilul de comunicare al autorităților publice. Este un lucru foarte important pentru a face business. I-am propus CEO-ului companiei: „Vino la Oradea, să vezi ce înseamnă un oraș care este cu adevărat business friendly.”a adăugat George Haber.
De asemenea, investitorul George Haber apreciază că Oradea este un oraș aerisit, relaxat și bine proiectat, cu spații publice largi și multe parcuri – ceea ce în această perioadă de pandemie se dovedește a fi și mai important.
În ceea ce privește adaptarea la actuala criză, cuvântul cheie este reziliența. În opinia lui Haber, „reziliența înseamnă a accepta realitatea, a o înțelege, a te adapta la ea și a continua să zâmbești și să mergi înainte. La Braintronix, ne gândim în fiecare zi la ceea ce trebuie să schimbăm, evaluăm posibilitățile astfel încât să fim pregătiți. Lumea după COVID-19 va părea similară cu cea de dinainte, dar nu va mai fi la fel. Fiecare companie care vrea să aibă succes în viitor trebuie să ajusteze complet ceea ce făcea înainte. ”
Turismul intern – o oportunitate pentru Oradea
Turismul este un sector puternic afectat în această perioadă. În timp ce s-ar putea să nu călătorim în alte țări așa cum obișnuiam, ne putem aștepta la o creștere a turismului intern, iar orașele care investesc în dezvoltarea acestuia vor avea de câștigat. În luna mai, Oradea a primit statutul de stațiune turistică de interes național datorită investițiilor în zona turistică Centrul Istoric – Coridorul Crişul Repede, ceea ce va permite orașului să atragă și mai multe investiții și fonduri europene pentru dezvoltarea turismului.
Impactul crizei asupra ecosistemului startup-urilor din Oradea
Unele startup-uri din Oradea s-au dovedit a fi foarte utile în situația actuală, cum ar fi Smartware, cu aplicația Flipsnack, una dintre cele mai cunoscute platforme internaționale pentru crearea și publicarea revistelor și cărților digitale, fondată în 2011. Instrumentul creează interactiv PDF-uri și permite, de asemenea, integrarea videoclipurilor și animațiilor, utile în digitalizarea materialelor educaționale. După închiderea școlilor, Flipsnack a oferit profesorilor acces gratuit timp de un an, aceștia fiind încurajați să contacteze direct compania.
„Criza nu a avut un impact asupra finanțării startup-urilor locale”, afirmă David Achim, directorul executiv al Oradea Tech Hub. Majoritatea startup-urilor din Oradea, cu excepția TypingDNA, sunt dezvoltate pe un model de bootstrapping, accentul lor fiind aproape complet pe crearea și îmbunătățirea propriilor produse. Acesta este motivul pentru care nu au căutat runde de finanțare în ultimii ani, cu excepția TypingDNA, în special, care a încheiat un acord important de finanțare la sfârșitul anului 2019.
Potrivit lui David, companiile trebuie să ajungă la un echilibru între adaptare și menținerea poziției: „Este destul de greu să te decizi între a merge înainte, a pivota sau a opri cu totul activitatea, dar cred că în această situație, întreruperea proiectului până când lucrurile devin mai clare este opțiunea mai sigură. Trebuie să venim cu o doză de umilință, ca să zic așa, și să recunoaștem că nu am mai fost niciodată pe aici. Explorăm cu toții. ”
Foto: Oradea Tech Hub
Lansarea programului incubator „Make IT în Oradea”
Între timp, Oradea Tech Hub pregătește lansarea programului de incubare „Make IT în Oradea” vizează accelerarea dezvoltării startup-urilor de produse, fiind realizat împreună cu Primăria și alți actori locali privați. Acesta va avea un buget anual de 300.000 €, acordat de Primărie și va include evenimente de tip idea jam, hackathon și bootcamp, după care vor fi selectate start-up-urile care vor intra în etapa de incubare a programului, timp de 6 luni. De asemenea, pot participa și companii existente care pivotează către un alt produs.
„Vrem să oferim câteva direcții generale de sectoare și industrii, dar nu ne vom limita la ele. Sectoarele vizate vor include, cel mai probabil, securitatea digitală, IoT, Smart City, automobile și, în special, mașinile inteligente. ”, a explicat David Achim, directorul Oradea Tech Hub.
În ciuda numărului mare de persoane care s-au întors în țară, Oradea a reușit să limiteze numărul infectărilor și și-a asumat o abordare preventivă atât pentru protejarea cetățenilor, cât și a economiei locale. Măsurile luate de administrația publică și buna coordonare cu sectorul privat pun Oradea pe harta orașelor reziliente în situații de criză.
Eva Viorela Sfârlea este membru comunității UrbanizeHub și a fost speaker în cadrul Urban Talks. Este autoarea Ghidului „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România”, cu o activitate extinsă în jurnalism (pe teme sociale și de dezvoltare urbană), precum și în cercetare socială. Scrie despre lucrurile care îi vorbesc.
Eva Viorela Sfârlea este membru comunității UrbanizeHub și a fost speaker în cadrul Urban Talks. Este autoarea Ghidului „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România”, cu o activitate extinsă în jurnalism (pe teme sociale și de dezvoltare urbană), precum și în cercetare socială. Scrie despre lucrurile care îi vorbesc.
