home Orașele Viitorului Orașele smart definesc copilăria urbană și liderii de mâine

Orașele smart definesc copilăria urbană și liderii de mâine

Orașele pentru copii sunt un mediu dedicat învățării, jocului și naturii care pot să fie implementate oriunde. Cum putem să transformăm orașele pentru beneficiul tinerilor și adulților?

Orașul pentru copii nu înseamnă un loc de joacă nesfârșit. Deși joaca este o componentă importantă din viața unui copil, când ne gândim la ce nevoie are acesta de la oraș discutăm despre mai multe aspecte. Un oraș pentru copii este în primul și în primul rând sigur, este un loc unde un copil de opt ani merge pe jos la școală și la magazin, se deplasează cu bicicleta fără a fi supravegheat de un adult, când crește și atinge vârsta de 11 ani se poate juca în apropierea casei fără adulți în apropiere și poate chiar să folosească mijloacele de transport în comun pentru a ajunge în centrul orașului.

„Copilăria urbană a fost și va fi în continuare impactată de deciziile adulților. De exemplu, eu nu aveam voie să merg în alte cartiere ca să mă întâlnesc cu prieteni pentru a mă juca. Părinților mei le era frică să nu pățesc ceva. Dacă dă mașina peste mine când nu sunt cu unul dintre ei? Fricile sunt bine fundamentate și încă sunt, dar nimeni nu a făcut ceva să schimbe aceste lucruri pentru copii. De aceea vorbim despre orașul pentru copii, pe care îl voi explica. Prima idee este că tinerii și copiii sunt cetățeni activi, adică sunt invitați la discuțiile despre cum se vor dezvolta orașele și cartierele lor, unde sunt întrebați ce nevoi au și cum văd schimbarea. Nu este ceva nou, se practică în multe orașe, fie că ne uităm la modele prin care se creează consilii ale orașului formate din copii, fie la modelul orașelor ca Auckland, care a conceput un plan de dezvoltare și un consiliu al copiilor. Ceea ce aceștia și mulți alții, putem adăuga Rotterdam, Rosenberg, Tirana și așa mai departe, este faptul că copiii și tinerii trebuie implicați dacă vrem să regândim copilăria urbană”, spune Florina Ciuchiţă.

Florina Ciuchiţă, co-autor al cărții „Orașul Românesc 4.0”

Componenta de învățare este fundamentală. Din păcate, componenta experiențială din educația unui copil este tot mai săracă. Pandemia nu a ajutat deloc situația, copiilor lipsindu-le până și interacțiunea cu colegii de clasă. Din acest motiv este nevoie ca pe lângă reforma din sistemul educațional, care devine din ce în ce mai cerută în spațiul public, să avem și schimbări în dinamica urbană. În primul și primul rând, avem nevoie de mai multe spații verzi, de mai mulți copaci care să le amintească atât copiilor cât și adulților de conexiunea pe care o simțim față de natură, nu față de asfalt și beton. Orașele care înțeleg cum să îi facă pe copii să se simtă ca acasă oriunde s-ar afla vor culege beneficii din toate direcțiile.

„Orașul pentru copii înseamnă mai mult decât un loc de joacă. În primul rând, orașul este un loc de joacă și un laborator al învățării. Copiii sunt independenți, se pot duce singuri la școală sau oriunde în oraș, se pot deplasa cu bicicleta, pot utiliza transportul în comun. Fricile părinților au dispărut pentru că orașul este sigur pentru copii și, prin urmare, sigur pentru toată lumea. Cei mici sunt conectați la pulsul orașului și la natură, ceea ce înseamnă că educația depășește zidurile unei clase. De exemplu, putem utiliza spațiile verzi și spațiile din jurul școlilor pentru ca acestea să fie utilizate sub formă de clase. Ultima idee este că nu doar părintele din noi vrea orașe pentru copii, ci și copilul și adultul. De ce? Deoarece acest oraș oferă o bunăstare și o sănătate mult mai crescută, forța de muncă tânără și familiile sunt atrase și reținute, ceea ce dinamizează economia locală și mediul este protejat deoarece promovează și aplică măsuri care combat schimbările climatice”, a explicat Florina Ciuchiţă.

Dotarea corespunzătoare a școlilor, crearea unui coridor verde care să permită accesul elevilor către unitățile de învățământ, conectarea acelei zone cu mijloace de transport în comun eficiente, încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta, crearea unor spații care să faciliteze interacțiunea elevilor între ei și care să încurajeze jocul sunt doar câteva dintre măsurile care pot fi luate de către orașele care vor să fie mai prietenoase cu copiii.

Totuși, aceste idei nu pot fi puse în practică fără să le cerem părerea utilizatorilor finali. Copiii și tinerii trebuie să fie consultați constant și în diverse forme, fie că vorbim despre un organism ca un consiliul al tinerilor cu intrare la Consiliul local sau consultări organizate periodic cu tinerii pentru adoptarea unor proiecte de interes. Dacă sunt încurajați să își facă vocea auzită și să lucreze cu comunitatea pentru rezolvarea problemelor, tinerii vor dezvolta capacități de leadership și, în același timp, vor lega o relație de încredere cu autoritățile locale.

Florina Ciuchiță a scris mai multe despre orașele pentru copii în „Orașul Românesc 4.0”, pe care vă invităm călduros să o scrolluiți accesând linkul de mai sus. Puteți urmări intervenția Florinei de la UrbanTalks Oradea în videoul de mai jos.

 




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box