În urmă cu o săptămână și un pic dădeam startul Urban Innovation Hackathon la etajul șapte al clădirii Vox Technology Park din Timișoara.
Ne adunasem o mână de oameni dimineața, cu emoția că nu suntem suficienți pentru a forma echipe și a scoate la capăt acest exercițiu de idei și soluții. Dar deși începutul a fost timid, am finalizat cele două zile cu 5 proiecte pe cât de diferite pe atât de inovatoare și în final, toată lumea a avut ceva de câștigat! Le mulțumim tuturor participanților pentru implicare și seriozitate. Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără ei și dorința lor de a învăța respectiv a împărtăși cunoștințe.
Tema de anul acesta a fost mobilitate urbană. Alexandru Drăgan si Marius Matichescu au prezentat Barometrul Calității vieții în Timișoara. Radu Jakab de la Verde pentru biciclete a vorbit despre rețeaua de piste ciclabile din Timișoara, despre beneficiile mersului cu bicicleta dar și provocările în a imbunătăți infrastructura verde.
Astfel, 5 echipe multidisciplinare formate din 2-4 membri au avut un context pentru a identifica problemele de mobilitate în orașul Timișoara și au au venit cu noi concepte și soluții inovatoare ce răspund problemelor actuale dar țin cont și de provocările din viitor. Au participat arhitecți, urbaniști, oameni din tech sau din societatea civilă care au adus idei legate de cum să transformăm un oraș, astfel încât să devină mai prietenos cu locuitorii săi. PROtv a făcut un reportaj despre asta, apărând la știri, iar unul dintre proiecte va fi promovat la conferința de mobilitate urbană din Amsterdam, de anul viitor din Aprilie. Premiile cumulate la acest concurs au ajuns la 2000 de euro. Ne bucurăm ca echipele au fost atat de variate si suntem impresionați că am stârnit interes inclusiv printre elevi de liceu. Sperăm ca participanții să continue să fie la fel de implicați și pe viitor pentru că acesta este spiritul pe care dorim să il creăm prin Urban Talks! Mulțumim de asemenea Raluca Hurmuz și Robert Budău, organizatori, coordonatori și mentori precum și voluntarilor și juriului pentru că au contribuit cu toții la succesul acestui eveniment.
Proiectele câștigătoare:
1. Smart move by RaMa team
Echipa formată din Andrecencu Laura Maria și Hancheș Rauca Nicoleta, ambele arhitecte, propune o strategie de transformare a infrastructurii orașului printr-o abordare fizică – acțiuni la nivelul străzilor și a spațiului public și virtuală – introducerea unui sistem AI de monitorizare și adaptare a traficului în timp real. Astfel, propunerea are la bază patru piloni: conexiune, transformare, respiro, adaptare.
Pilonul I – CONEXIUNE
-diminuarea numărului de mașini care intră în oraș prin completarea și extinderea rețelei de piste de biciclete și transport în comun către inelele exterioare ale orasului și legarea acestui sistem radial de cel concentric prin crearea de noduri în care se vor amplasa parcări
Pilonul II – TRANSFORMARE
transformare în profilul stradal. Acesta va avea o orientare catre pietoni și va încuraja utilizarea mijloacelor de transport alternative – biciclete, trotinete și scutere electrice.
Pilonul III – RESPIRO
Mijloacele alternative de trasport necesită mai puțin spațiu decât mașinile. Așadar se pot crea noi zone verzi și se pot introduce modalități noi de transport – curieratul cu drone și VeloTaxi.
Pilonul IV – ADAPTARE
Se propune introducerea unei platforme IoT care prin monitorizarea traficului (prin senzori, CCTV etc) va fi capabilă de a implementa două acțiuni cu scopul fluidizării acestuia.
- change: schimbarea sensului de circulație a unei benzi când este necesar (Ex: o stradă cu două benzi pe sens va ajunge să aibă trei benzi pe sensul cu trafic intens)
- reroute: pentru a evita blocarea traficului, sistemul va propune rute alternative în avans;
2. Park Land by TeMiriCe
Cea mai tânară echipă, Rareș Ban, clasa a 10-a, respectiv Paul Mandravel, clasa a 9-a, au venit cu o aplicație ce se adresează problemei locurilor de parcare. Cetățenii își vor putea da spre chirie locul de parcare atunci când nu este utilizat. Orice poate să iși creeze un cont pe platformă, să posteze un loc de parcare fie că este în curtea proprie sau garaj și să îl dea spre închiriere. O soluție simplă dar cu mult potențial pentru a utiliza spațiul cât mai eficient.
3. Healthy Paths
Ideea de bază a fost una colectivă a studenților UVT și prezentată de Alina Albu și Ivian Albu. Cei doi au fost echipa tech, ce au venit cu o aplicație bine gândita și cu potențial de a fi lansata în curând. Aplicația se adresează pietonilor, bicicliștilor dar și e-scooter users pe viitor. Astfel, utilizatorii pot alege ruta din punctul A în punctul B prin zonele cel mai puțin poluate din oraș. Va exista de asemenea și un sistem de ranking pentru a evita sugerarea unor trasee inaccesibile. Aplicația poate fi dezvoltată pe viitor cu diverse filtre pentru a crea rute personalizate în funcție de interesele fiecărui user.
4. Eco Freaks
Aida Szilagyi și Raluca Vaduva propun o aplicație de tip carpooling ce va fluidiza traficul prin reducerea numărului de mașini ce transportă angajați ale aceleiași companii. Ideea a pornit de la numărul mare de mașini existente și incearca să promoveze o utilizare a lor cât mai eficientă. Astfel 5 oameni vor putea veni și pleca cu o singură mașină la locul de munca, pasagerii oferind și o mică sumă celui ce deține automobilul. Pentru a susține acest serviciu, companiile vor oferi stimulente angajaților. Rezultatul final este un număr redus de mașini în orele de vârf, reducerea emissilor de Co2 și crearea unor noi comunități.
5. #stauINSTatie
Un proiect propus de 4 studente la Facultatea de Arhitectură : Andreea Cseke, Anamaria Goie, Miruna Țenț, Chircă Laura. Proiectul propune îmbunătățirea design-ului stațiilor de autobuz pentru a le face mai sigure și mai atractive. Modernizarea acestor spații unde ne petrecem timp asteptând este un prim pas pentru a influența pozitiv percepția despre transportul în comun și va avea ca rezultat atragerea mai multor utilizatori. Ca solutie concretă, s-au propus inițiative bottom-up pentru a implica și responzabiliza cetatenii. Acestea includ construcția unor stații prototip modulare, ce vor fi echipate cu prize, panouri solare, spații de joaca pentru copii (în zonele unde spre exemplu există o grădiniță), hartă interactiva etc. Proiectul este de impact și considerăm că această inițiativă poate fi aplicată și în alte țări. De aceea această propunere va fi provată la conferința de mobilitate urbană din Amsterdam din aprilie.
Evenimentul a fost susținut de Enel X, Sustainalytics, Climate Kic, ROSENC Clusterul de Energie Sustenabilă și Vox Technology Park. Le mulțumim de suport și sperăm să fie alături de noi și în 2020.
Nu va suparati dar nu ma pot abtine sunt cele mai retardate solutii de combaterea a traficului sa mor eu, odata implementate e ca si cum ai filtra un fir de praf langa un zgarie-nori in constructie si te-ai mandri ca ai redus impactul poluarii e minim, cica senzori si alte futilitati, lipsa cvasi-totala de pragmatism si practicalism obiectiv.
Vrei trafic fluent? Faci ca in Singapore, desfiintezi trecerile de pietoni si semafoarele si le inlocuiesti cu sub- si supratraversari – pasarele pietonale si practic rezulta autostrazi urbane in final. Toata lumea e impacata asa – timpii de transport dintr-un punct in alt s-a redus doar la transportul propriu-zis, pietonii se afla si traverseaza in siguranta iar poluarea s-a redus semnificativ.