Ce investiții se fac în orașele turistice și ce se întâmplă dacă un oraș nu are neapărat un potențial turistic? La UrbanTalks Live am discutat despre investiții și tranziție verde, turism și comunitate, viitor și planuri pentru Sinaia, Techirghiol, Beclean și Băilești.
Orașele cu nume sonore în zona turismului românesc au făcut investiții în această direcție economică. Totuși, există riscul de a trece interesele cetățenilor pe plan secund și astfel ca orașul să le devină străin celor care sunt acolo permanent, nu doar în sezoanele de vacanță. Sinaia a înțeles cum să echilibreze turismul cu bunăstarea oamenilor. Din 2010, locuințele sociale au montate sisteme de încălzire a apei pe bază de energie solară, spitalul se încălzește prin aceeași metodă și, în curând printr-un proiect de 10 milioane de euro, școlile vor fi eficientizate energetic. O altă investiție legată de zona de eficientizare energetică este iluminarea zonei centrale prin GPS în funcție de mai mulți factori, cum ar fi numărul de mașini sau pietoni. În cazul în care apare vreo defecțiune, aceasta este semnalizată imediat pe tabletă.
Sinaia este un oraș care înțelege că mersul pe jos este bun atât pentru sănătate, cât și pentru mediul înconjurător. Din acest motiv, sunt în plan de construcție mai multe pasarele pietonale suspendate care să conecteze inima orașului de zona dinspre București. La capitolul trafic, Sinaia a interzic ca mașinile peste 3,5 tone să poată intra în oraș fără autorizație și există un sistem de supraveghere video care atenționează momentul în care o astfel de mașină a intrat în oraș, dacă a fost sau nu plătită taxa de drum și dacă au fost efectuate parcări în zone ilegale. În aceste situații, agenții poliției locale sunt sesizați imediat.
„Am interzis tranzitul în centrul orașului, chiar și transportul comun,, cel județean, nu mai oprește în oraș, doar pe varianta ocolitoare de unde ca cei care doresc să meargă în centru să folosească transportul în comun. Pe de altă parte, am implementat un proiect de 5,5 milioane de euro, se numește EcoBus, prin care am schimbat întreaga flotă de autobuze a orașului. S-a încheiat licitația anul trecut, chiar zilele următoare se împlinește un an de când autobuzele hibrid circulă prin oraș. Nu am cumpărat doar autobuze, am cumpărat un sistem integrat. Autobuzele fac un management al traficului să vadă care traseu este mai eficient, numără călătorii cu o precizie de 98%, fiecare călător își poate cumpăra biletul din stație, din autobuz cu telefonul sau cu cardul. Avem această politică locală de a încuraja oamenii să meargă cu mijloacele de transport în comun și mai puțin cu mașinile pentru că locurile de parcare sunt insuficiente și zona centrală s-a aglomerat foarte mult. Un alt proiect pe care l-am câștigat și care urmează să fie implementat este Park&Ride, realizarea unei parcări supraetajate la intrare în oraș, unde oamenii își pot lăsa mașinile și de acolo pot pleca cu bicicletele, trotinetele electrice sau cu transportul ecologic. După cum știți, Sinaia este un oraș de munte, un oraș unde urci și cobori ca să ajungi în zona centrală din diverse cartiere din oraș. De aceea, urmează să înceapă licitația pentru construirea unor pasarele pietonale suspendate care vor lega cartierele din partea de sud a orașului de centru. Dacă acum faci 20 de minute pe jos până în centru, când vor fi finalizate oamenii vor putea face traseul în 5 minute, pe jos sau cu bicicleta”, a precizat Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia.
Un alt oraș cu un potențial balnear imens este Techirghiol. Locuitorii se bucură de un aer curat datorită suprafeței peste media europeană a spațiului verde pe cap de locuitor, dar resimt tranziția spre energiile verzi și prin alte moduri. Printre investițiile la capitolul eficientizare energetică se clasează și cea de la Liceul Teoretic Emil Racoviță, unde elevii se încălzeau pe cărbuni înainte ca totul să fie modernizat.Legat de lumină, este important de menționat că lămpile de sodiu au fost înlocuite cu cele cu tehnologii moderne și, ca atare, a scăzut factura la lumină. Primarul are planuri mari pentru comunitatea sa, urmând ca orașul să fie legat de Eforie printr-o pistă de biciclete și o promenadă.
„Ca prioritate, mi-am dorit atragerea de investitori în zona balneară, dar orice investitor care vine din privat își dorește infrastructură. Primordial pentru mine a fost depunerea de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii, ma refer la apă, canalizare, asfalt, iluminat public, proiecte care sunt în implementare. Bineînțeles, am atins și zona de eficiență energetică pentru că ne-am axat și pe axele de finanțare deschise în acel moment. Techirghiolul are privilegiul de a avea 36 mp spațiu verde per cap de locuitor, suntem foarte mult peste media europeană motiv pentru care și zona aceasta fiind la un nivel de bun a fost tratată pe plan secundar. Zona de infrastructură a fost tratată cu prioritate. Dar, nu am dat-o la o parte. Am reușit să depunem proiecte, unul este deja finalizat. Se numește Îmbunătățirea mediului urban prin transformarea unui teren neutilizat în grădină publică. Este un proiect foarte frumos, deja finalizat, un teren degradat a luat înfățișarea unei grădini publice. Proiectul a avut o valoare mai mică, de 1 milion de lei, dar care se află în interiorul stațiunii și de acest lucru beneficiază locuitorii orașului Techirghiol […] În acest moment, căutăm să ne adaptăm ghidurilor care încă nu au apărut și probabil că vom vorbi la momentul respectiv, ghiduri vizavi de următorul exercițiu de finanțare. Pregătim mai multe proiecte în valoare de 150 milioane de lei, proiecte care vor merge în zona de reducere a dioxidului de carbon prin continuarea proiectelor de piste de biciclete. Deja avem o pistă de 1,5 km pe faleza lacului. Venim cu proiecte pentru a lungi aceste piste, dar și cu un proiect comun cu orașul Eforie pentru a uni aceste stațiuni prin pista de bicicletă și o promenadă. Toate aceste proiecte pe care le vom implementa în următorii ani vor face ca orașul nostru să fie o stațiune modernă, cochetă și, de ce nu, să fim mândri că avem această stațiune pusă undeva pe harta stațiunilor balneare din Europa”, a explicat Iulian Soceanu, primarul orașului Techirghiol.
Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean, ne-a povestit la UrbanTalks despre planul de mobilitate pentru viitorul urbei. Beclean are transportul public 100% electric, 15 km de pistă de bicicletă și are în plan să creeze zone de agrement noi prin finanțare europeană.
„Drumul Gării din Beclean este primul proiect de mobilitate pe care l-am implementat, însemnând achiziția de autobuze electrice. Suntem prima localitate cu transport public local 100% electric. Pentru asta, am achiziționat în primă fază opt autobuze electrice de un anumit nivel de comportare. Este pentru noi toți o mare satisfacție că am reușit, punând la punct și infrastructura. Dincolo de transportul public electric, am reușit deja să implementăm 15 km de pistă de bicicletă. […] Dacă o să vizitați orașul Beclean, veți vedea că este la nivelul la care trebuie să ajungă orice administrație. Dacă mergem mai departe, vom vedea un proiect recreativ, Legacy l-am numit noi, care va avea servicii gratuite recreative, cu bazine de înot, cu sală de gimnastică, yoga pentru oameni de o anumită categorie socială care nu își permit să meargă într-o astfel de locație. […] Vreau să subliniez aportul Băncii Mondiale, la proiectul turistic pe care l-am avut cu Băile Figa. În 2009, am avut posibilitatea prin Banca Mondială, să putem asigura necesitățile stațiunii care se afla la 10 km de toate utilitățile”, spune Nicolae Moldovan
Problemele orașelor mici și mijlocii care nu au prea multe facilități turistice a fost abordată de Costel Pistrițu, primarul Băileștiului. Orașul a reușit să-și creeze un pol de dezvoltare care are misiunea de a opri exodul tinerilor către orașele mari sau către reședințele de județ. Schimbările din oraș sunt cel mai bine resimțite de băileșteni. Dacă au avut până în 1989 transport în comun, după care s-a sistat, acum orașul încurajează transportul public prin achiziția autobuzelor electrice, plasarea bicicletelor electrice în stații și crearea unui sistem integrat de ticketing.
„Suntem singurii, cel puțin ca primar eu am fost al doilea după primarul Craiovei, care am reușit să facem un pol urban funcțional de creștere. Vă sfătuiesc să faceți lucrul acesta și să concurăm cu municipiile reședință de județ pentru că între ele și noi s-a format un hău atât de mare din cauza migrației tinerilor, care s-a făcut zi de zi, clipă de clipă, către municipiile de județ. Noi, am rămas ca o zonă izolată. Dacă nu vom reuși să dezvoltăm administrativ partea aceasta de zonă și să concurăm, nu vom putea să facem nimic. […] Ce pot să vă spun despre Municipiul Băilești? Suntem printre primii din regiunea noastră care ne-am implicat în accesarea de fonduri europene. De regulă, este foarte greu pentru orașele care nu au turism sau acces spre zone de turism. În afară de zaibăr și Amza Pellea nimic cunoscut la Băilești, dar prin ceea ce am făcut cred că am reușit să ridicăm lucrurile. Drept urmare, în primul exercițiu financiar 2014-2020, Municipiul Băilești a semnat primul contract de finanțare înaintea Consiliilor Județene ale celor cinci județe. Un proiect destul de mare, peste 9 milioane de lei, este vorba de Axa 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, unde noi am reușit să dezvoltăm o zonă de peste opt hectare unde s-au realizat terenuri de sport multifuncționale, gazon, arbori, iluminat, sistem inteligent de irigare. Cum zicea Amza Pellea: dacă printr-un oraș trece o apă este capitală europeană. […]. Tot municipiul a fost modernizat cu peste 2000 de stâlpi de iluminat. Există un ambient deosebit prin modernizarea acestui iluminat, care are și un sistem de supraveghere video cu un dispecerat comun care prevede atât transportul public cât și partea de supraveghere video. […] Facilitatea cu iluminatul public ne-a redus factura electrică cu 60%, însă m-a durut foarte tare că nu am fost eligibili în primul exercițiu 2007-2013 să ne facem și câmpuri fotovoltaice unde costurile noastre să fie zero”, a explicat Costel Pistrițu.
Vă invităm să urmăriți întreaga transmisiune de pe pagina noastră de Facebook.
Sursă foto: www.statiuneatechirghiol.ro, viator, Trecător, Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud
