Cum și de ce trebuie abordat subiectul regenerării urbane? De ce are România nevoie de proiecte de regenerare urbană și cum facilităm prezența lor pe termen lung?
UrbanizeHub a încercat să răspundă la aceste întrebări și multe altele, în acest talk desfășurat cu ajutorul invitaților noștri – Raluca Munteanu (Business Development Manager Iulius), Tatian Diaconu (CEO Nhood & Ceetrus), Marcel Heroiu (Senior Urban Specialist World Bank), Marius Persenea (Chief Operating Officer Iulius), alături de fondatorul UrbanizeHub, Grațian Mihăilescu. Luna iunie va marca mai multe evenimente Urban Talks, în cadrul unei campanii alături de Iulius Group, care abordează subiecte legate de regenerarea urbană, deci vă invităm să stați cu ochii pe noi, pe Facebook și Instagram.
Conceptul de regenerare urbană trebuie adus în atenția publică, pentru că există concepții greșite și o lipsă de ințelegere față de complexitatea subiectului, de nevoia stringentă a colaborării și de ceea ce sunt investițiile în proiecte de regenerare urbană.
Iulius Group se axează pe proiecte de regenerare urbană iar Palas Iași este un exemplu relevant în acest sens. Zonele istorice ale centrelor urbane sunt problematice în contextul elaborării unor proiecte de regenerare urbană dar potențialul este enorm, iar inovarea poate schimba peisajul urban. Transformarea unor zone decăzute din punct de vedere urbanistic și estetic in poli de atracție socială este scopul proiectelor de acest fel. Mai mult, asimilarea unor astfel de structuri în țesutul urban și regenerarea lor estetică și funcțională sunt aspecte esențiale pentru viața comunității.
Nevoia de spații de calitate în care lumea să își poată petrece timpul este una dintre cele mai stringente nevoi la nivel național, iar regenerarea urbană reprezintă procesul de transformare a unor astfel de spații (care nu sunt valorificate la maxim) în folosul comunității – spații verzi, de agrement, care să faciliteze interacțiunea socială și care să ridice nivelul de trai pe termen lung. În fond, regenerarea este similară cu “reciclarea” acestor zone cu potențial – zone care ajung să își îndeplinească din nou scopuri sociale și funcționale exacte.
Din punct de vedere financiar, se remarcă atât componenta publică, cât și cea privată – parteneriatul public-privat este astfel esențial pentru elaborarea de astfel de proiecte. Trebuie căutată profitabilitatea pe termen lung, nu cea pe termen scurt, pentru că în timp, comunitatea răsplătește investiția bine făcută.
Prin astfel de proiecte și prin conștientizarea faptului că este nevoie de o integrare a regenerării urbane, putem reda orașului zone pe care le-a pierdut – zone reîntrebuințate, atractive și funcționale. Regenerarea urbană are astfel un scop societal în esență. De asemenea, comunitatea trebuie să fie conștientă de impactul benefic pe care astfel de inițiative îl au asupra propriei existențe și asupra calității vieții. Să nu uităm că centrele urbane ale țării continuă competiția pentru resursa umană, iar calitatea vieții joacă un rol central în atragerea acestei resurse. Mai mult, inițiativele de acest fel se pot alimenta în lanț, iar multe din exemplele existente acum pot reprezenta modele de bune practici. O abordare pro-activă poate duce la atragerea de investitori, iar investițiile private trebuie să fie complementare fondurilor europene.
Orașele sunt în ultimă instanță imperfecte prin simpla lor evoluție de-a lungul unor perioade lungi de timp, dar sunt totuți entități perfectibile, tocmai prin inițiative de regenerare. Acest Urban Talk a fost susținut de Iulius Group, ca parte a campaniei de regenerare urbană și poate fi urmărit în întregime aici.
Foto: Wikimedia, Romania-Insider
