Cum deschid administrațiile locale orașul către comunitate? Despre modele de bune practici și strategii pentru dezvoltarea dialogului dintre cetățeni și administrație au vorbit la UrbanTalks Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, Oana Matache, viceprimarul Buzăului, Alexandru Claudiu Buciu, primarul Lugojului și Szablocs Szilveszter, viceprimarul Municipiului Târgu Secuiesc.
După o experiență negativă legată de o dezbatere online cu privire la obiectivele de investiții, unde doar trei cetățeni au intrat pe platforma, primarul Ciprian Ciucu a schimbat modul în care interacționa cu cetățenii. Ca atare, a creat un grup pe Facebook unde cetățenii Sectorului 6 pot să transmită sesizări cu privire la diverse probleme din comunitate. Pe lângă modul în care facilitează interacțiunea dintre administrație și cetățeni pentru rezolvarea problemelor, Ciprian Ciucu a amintit de Proiectul Liniei, dezvoltat în colaborare cu UrbanizeHub.
„În primele două-trei zile, grupul a ajuns undeva la 8000 de membri. În acest moment, grupul are 20.000 de membri și este dedicat sesizărilor și pentru interacțiuni cu administrația locală. Astfel, toate instituțiile din subordinea Primăriei, dacă le este sesizat ceva, interacționează cu oamenii. Preiau sesizarea fără a fi nevoie de ceva formal, cum ar fi o cerere depusă la registratură, cu număr de înregistrare, la care se răspunde într-un anumit număr de zile. Nu am suferit niciodată acest mod de interacțiune ultra-formal care nu produce rezultate. Dacă sesizarea privește poliția locală, poliția locală se va deplasa și va rezolva problema, va reveni și va spune ce s-a întâmplat acolo. […] Cei care sunt în acest grup sunt exclusiv cetățenii Sectorului 6. Avem această comunicare cât se poate de directă. Inclusiv eu sunt luat la rost că nu știu care bloc s-a ridicat printre case și nu respectă PUZ-ul. Pe loc intervin, mă uit să văd despre ce e vorba, de obicei sunt proiecte de urbanism semnate înainte de mine și verificăm dacă a fost respectată legislația și răspundem oamenilor în consecință. Aveam această interacțiune online pe cea mai mare rețea de socializare, unde îi găsim pe oamenii din Sectorul 6, evident nu pe toți dar văd că tot mai mulți cetățeni seniori se loghează și ne pun întrebări. Sesizările care sunt ușor de rezolvat se rezolvă într-o zi, două sau trei. Cele care nu sunt ușor și presupun investiții sunt alături, dar atunci când prioritizăm investițiile pentru anul următor ne uităm cât de multe sesizări sunt și cât de relevante sunt. […] Acolo unde sunt proiecte semnificative, cum ar fi proiectul Străzii Liniei, și au opțiuni diferite care se pot exclude una pe alta, le discutăm cu cetățenii. Strada Liniei este o stradă de aproximativ 3 km, unde este o fostă linie dezafectată de cale ferată. Este o zonă industrială abandonată și noi avem în plan să venim cu un proiect de regenerare urbană. Sunt oameni care își doresc să se facă parcare, sunt oameni care își doresc să fie o stradă, Primăria Generală își dorește ca aici să vină un tren urban, iar viziunea noastră, bazată pe interacțiune cu oamenii din Cartierul Militari, este că ar trebui să amenajăm un parc longitudinal care să aibă transport alternativ, promenadă, locuri de joacă. Fiind opțiuni care se exclud una pe alta, am zis că cel mai bine este să discutăm cu oamenii din zonă să vedem ce vor ei. Avem acest proiect împreună cu UrbanizeHub în care facem un studiu și le oferim datele cetățenilor, dezbatem ne sugerează idei și venim și luăm decizia care este cea mai bună pentru comunitate”, a explicat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6.
Nici administrația buzoiană nu este prietena hârtiilor inutile, motiv pentru care preferă să poarte un dialog cât mai constructiv cu cetățenii și să răspundă imediat solicitărilor oamenilor. Municipiul se folosește de tot felul de canale de comunicare pentru a strânge reacții, critici constructive și sesizări din partea comunității. Oana Matache, viceprimar al orașului Buzău, ne-a spus că există chiar și un proiect de amenajare a unui spațiu prevăzut cu cafenea unde aleșii să se poată întâlni cu cetățenii și reprezentanții societății civile pentru a discuta proiectele de viitor pentru oraș într-un cadru informal, dar mult mai eficient pentru a face ca lucrurile să se întâmple pentru comunitate.
„Noi avem sloganul ‘Orașul Buzău, Oraș deschis’, și este într-adevăr foarte deschis comunicării. O să vă prezint pe scurt care sunt modalitățile noastre prin care luăm constant feed-back de la cetățeni. Avem Buzău City Report, o platformă unde zilnic vin sute de sesizări și idei, care ajung la domnul primar. viceprimari și întreg aparatul administrativ, în funcție de categoria unde s-a depus sesizarea. Dacă este la urbanism o vedem și noi, dar și cei de la urbanism și au termen să rezolve problema. Tot din aplicație culegem ideile de îmbunătățire pentru proiectele pe care le avem și suntem foarte fericiți că buzoienii sunt foarte implicați și foarte activi. Mai avem și paginile de social-media, unde domnul primar este urmărit de foarte mulți oameni și, pe lângă faptul că prezintă toate proiectele și inițiativele pe care noi le avem într-un video de câteva minute, răspunde personal tuturor comentariilor. […] Primim feed-back și de la presă, care primesc partea lor de sesizări și au deschidere să ne spună în orice moment ce apare și rezolvă. Avem și partea de consultări publice, noi pentru planul urbanistic general am avut o consultare publică extinsă, pe un eșantion mare de cetățeni care au putut răspunde atât online cât și pe stradă la chestionar. […] Consilierii locali sunt foarte activi și vin permanent către noi cu idei de îmbunătățire a proiectelor și cu feedback din cartierele unde locuiesc, din mediile unde merg și oamenii îi cunosc drept reprezentanți ai lor. […] Noi am creat ceea ce numim cafeneaua culturală sau hub-ul municipalității Iazul Morilor. Este vorba de un proiect de regenerare urbană, care se transformă în acest moment într-un proiect de guvernare participativă. Mai exact, într-o zonă din oraș unde erau niște garaje într-un stadiu deplorabil, am creat un parc și o clădire cu un aspect futurist în care noi ne vom întâlni cu cetățenii. Vrem să scoatem interacțiunea cu cetățenii din acest mediu uneori rigid al instituțiilor, vrem ca în acest spațiu în care va funcționa și o cafenea, cetățenii să poată veni, să poată participa la workshopuri, la discuții cu reprezentanții municipalității, unde reprezentanții din mediul ONG să poată veni și să prezinte idei atât către cetățeni și către noi. […] Din 2022, noi vom avea un hub al municipalității unde ne vom întâlni cu cetățenii și unde cetățenii vor putea veni cu idei și cu proiecte”, ne-a povestit Oana Matache, viceprimarul Municipiului Buzău.
La Lugoj, administrația locală a decis să facă un pas în spate de pe scena atenției publice pentru a permite oamenilor și liderilor urbani să promoveze proiecte de interes pentru comunitate. Alexandru Claudiu Buciu, primarul municipiului, crede că monopolizarea atenției de către politicieni nu ajută în niciun fel dialogul dintre administrația locală și comunitate. Edilul a oferit ca exemplu de bune practici două proiecte derulate în parteneriat cu UrbanizeHub prin care încearcă să inspire sentimentul civic în inimile lugojenilor.
„Suntem o comunitate mică din Vestul României care încearcă să restabilească relația de încredere dintre locuitori și administrație pe baza relevanței acțiunilor administrației în comunitate. Până acum, nu au fost relevante sau au fost fără rezultat și am pierdut încrederea comunității. […] Am ales la început de mandat să facem un pas în spate din viața publică expusă a orașului. Nu ne-am mai înghesuit la acordarea de premii, la tăierea de panglici, la deschideri de evenimente. Am lăsat comunitatea să-și valorizeze liderii implicați în diversele tipuri de activități. Este extrem de important pentru noi ca în centrul atenției să fie cei care generează și construiesc evenimentele, nu politicienii care susțin logistic și financiar aceste evenimente. […] Am ales să începem să îi ascultăm cu adevărat pe oameni. Am considerat că este foarte important ca membrii comunității să își transmită ideile, nevoile și solicitările cât mai liber pentru că există încă în comunitate sentimentul că Primăria este undeva deasupra, ceea ce inhibă comunicarea deschisă a cetățenilor cu un politician care e temporar în funcție. Alături de UrbanizeHub, la sugestia dânșilor am organizat în principal două acțiuni. Prima se adresa locuitorilor unui cartier relativ nou și a avut ca obiect modelarea unui spațiu verde neamenajat. Interesul cetățenilor a fost enorm, din punctul nostru de vedere și ceea ce ne-a bucurat a fost participarea tuturor grupelor de vârstă. Am plecat de la ideea că spațiul public trebuie să fie unul care să ofere ceva tuturor membrilor comunității, iar amenajarea pe care o vom face anul următor va ține cont de acest deziderat. Fiind o zonă verde în jurul căreia s-a construit cartierul, la sugestia comunității din cartier ne-am propus să îl funcționalizăm transformându-l într-o a doua casă pentru locuitorii zonei, dar și locul unde comunitatea din cartier să se bucure de mici evenimente organizate de copii. […] A doua acțiune care a fost mai complexă și mai specializată se referă la spațiile din Lugoj care nu au avut parte de niciun tratament consistent și gândit de specialiști. În primul rând, ne-am dorit să aflăm de la lugojeni care sunt spațiile publice pe care își doresc să le amenajăm cu prioritate. Am deschis o listă deschisă de opțiuni, cu anumite deja individualizate și un spațiu unde cetățenii au putut introduce și alte opțiuni. Lista finală, după confruntare, cu cinci opțiuni, a fost supusă unui concurs de soluții adresat studențiilor de la arhitectură din întreaga țară. Juriul de specialiști a decis că un proiect trebuie să fie câștigător, dar cetățenii au decis că alt proiect trebuie să fie desemnat câștigător și până la urmă a fost selectat cel ales de cetățeni”, a punctat Alexandru Claudiu Buciu, primarul Municipiului Lugoj.
Târgu Secuiesc este un alt oraș care a înțeles nevoia să construiască pe cetățeni și prin cetățeni. Chiar din acest motiv alocă suma de 100.000 de lei către bugetarea participativă, unde comunitatea decide către ce proiecte să fie direcționate fondurile. Pe lângă acest buget deschis comunității, viceprimarul Szablocs Szilveszter a discutat despre eforturile de transparentizare pe care le susține municipalitatea.
„Primăria Municipiului Târgu Secuiesc a avut ocazia de a participa în actualizarea Strategiei de Integrare de Dezvoltare Urbană 2030. Am avut noroc și suntem foarte bucuroși de sprijinul experților de la Banca Mondială și Ministerul Lucrărilor Publice. Elaborarea SIDU 2030 a început cu echipa internă și a Băncii Mondiale prin analizarea situației existente la nivelul municipiului Târgu-Secuiesc, desigur, cu implicarea cetățenilor, actorilor din sectorul public și privat. Cetățenii au fost invitați să contribuie la dezvoltarea orașului lor prin semnalarea provocării urbane cu care se confruntă și ce recomandări sau soluții au. Am utilizat platforma Citadinii.ro și felicit Banca Mondială și echipa care au făcut-o. Am avut și chestionare elaborate de echipa de experți din cadrul proiectului. […] Am implementat o platformă online unde cetățenii pot depune o sesizare pentru o problemă întâmpinată, cetățenii pot vedea pe hartă ce a apărut și pot vedea chiar și în timp real statusul sesizării, primesc notificări pe email cu privire la orice stadiu al sesizării. […] Încercăm să comunicăm cât mai bine cu cetățenii, să transparentizăm activitatea. Eu cred că proiectele implementate de noi încurajează implicarea civică și dacă cetățenii vor vedea schimbări, vor începe să vadă Primăria ca un partener pentru dialog și acest lucru va duce la îmbunătățirea calității vieții în orășelul nostru micuț”, a spus la UrbanTalks Szablocs Szilveszter, viceprimarul Municipiului Târgu Secuiesc.
Vă invităm să urmăriți întreaga dezbatere UrbanTalks accesând linkul de mai jos:
Surse foto: PublicAgenda, Primăria Sectorului 6, DreamsTime, Lugojeanul, Mediafax
