home Politici Urbane & Guvernanță, Proiecte & Orașe Bugetarea participativă în București și Cluj: ideile cetățenilor vor primi finanțare

Bugetarea participativă în București și Cluj: ideile cetățenilor vor primi finanțare

După modelul proiectului de bugetare participativă început în Cluj, și Primăria Capitalei a demarat în toamna anului 2017 un apel pentru proiecte de la cetățeni, care au fost ulterior votate de alți locuitori ai Bucureștiului pentru a primi finanțare de la PMB. Bugetul total al proiectului este de 4 milioane de euro.

20 de proiecte au fost declarate câștigătoare la sfârșitul lunii noiembrie. 

Categoriile în care s-au încadrat propunerile bucureștenilor au fost: infrastructura; amenajare/reabilitare spații publice; spații verzi/locuri de joacă; mobilitate, accesibilitate, siguranța circulației; infrastructură culturală; infrastructură socială; smart city/oraș digital; sănătate.

Printre cele mai votate propuneri din București se numără:

  • Împreună, în siguranță, pe aceleași străzi – 1446 voturi

Proiectul are ca scop creșterea siguranței rutiere în 255 de intersecții și 320 km de străzi, prin realizarea de marcaje mai clare pentru pietoni, bicicliști și șoferi, după modelul unor măsuri luate în Viena care au redus semnificativ accidentele.

  • Newborn – 866 voturi

Propunerea se adresează tinerelor cupluri cu probleme de fertilitate, celor cu venituri sub 4.000 RON/lună sau pacienților tineri diagnosticați cu diferite tipuri de cancer. Aceștia ar urma să primească acces la tratamente de înaltă specialitate în vederea creșterii natalității și prezervarea fertilității.

  • Pistă de alergare din tartan în Herăstrău (Comisia sugerează parcul Tineretului ca fiind o locație pretabilă) – 526 voturi

Pista specială are ca scop promovarea alergatului în condiții de siguranță și confort și evitarea accidentelor și afecțiunilor fizice provocate de alergarea pe asfalt.

  • Pietonale de weekend în cartierul creativ al Bucureștiului

Cartierul Creativ este propus ca fiind „un spațiu care fructifică energiile și potențialul antreprenorial și de dezvoltare urbană al industriilor creative”. Zona care ar urma să devină pietonală în timpul weekend-urilor ar fi compusă dintr-o parte din Calea Griviței și Strada Brezoianu, o zonă centrală a Bucureștiului.

Lista completă a proiectelor câștigătoare poate fi consultată pe pagina oficială Propune pentru București.

Ce proiecte au câștigat la Cluj

Ideile clujenilor au fost votate în două etape, iar rezultatele finale au fost anunțate la sfârșitul lunii noiembrie. Categoria „Infrastructură educațională și culturală” a avut cele mai multe proiecte câștigătoare (5 din 15).

  • Pe primul loc la „Infrastructură educațională și culturală”, dar și în întreaga competiție, cu 2809 voturi, s-a aflat propunerea de transformare a Școlii Gimnaziale „Nicolae Titulescu” într-un complex educațional modern, cu săli de clasă adiționale, o sală de sport extinsă prin mansardare și alte lucrări de consolidare a spațiilor din școală.
  • În domeniul „Alei, trotuare și zone pietonale”, cele mai multe voturi au fost pentru „Creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni” prin iluminare mai bună a diferitelor elemente ale intersecțiilor.
  • La „Spații verzi și locuri de joacă” au câștigat finanțare 3 proiecte, cel mai votat fiind „Parcul Între Lacuri”, în zona unei foste pepiniere unde există foarte multă verdeață.
  • Categoria „Amenajare spații publice” are și ea 3 proiecte ce vor primi finanțare, iar cu cele mai multe voturi s-a clasat o propunere de amplasare a unor unități de colectare inteligentă a gunoiului în diferite spații publice.
  • Un proiect din domeniul „Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației” a intrat printre câștigători – aici sunt propuse trotinete electrice ce pot fi închiriate de cetățeni pe modelul bike-sharing (Cluj Bike deja a fost implementat).
  • Tot un singur proiect a fost ales și pentru domeniul „Orașul digital”, și anume ”ClujWay” – o aplicație  mobilă care, în colaborare cu serviciile de transport public din Cluj, va oferi informații despre toate opțiunile de transport din apropierea utilizatorului cu actualizare în timp real, cumpărarea biletelor direct din aplicație și diverse notificări despre blocaje și ordinea de sosire a autobuzelor.

Detalii despre celelalte propuneri ale clujenilor ce vor primi finanțare în 2018 puteți vedea pe site-ul oficial.

București vs. Cluj în bugetarea participativă

La prima vedere, cele două inițiative sunt foarte asemănătoare, însă există anumite diferențe în ceea ce privește abordarea primăriilor.

În primul rând, o comparație între site-urile concepute de cele două administrații arată, din nou, faptul că la Cluj se pune mai mult accent pe creativitate și pe calitate – site-ul campaniei din Cluj arată mult mai bine, are o funcționalitate mai bună și un limbaj mult mai prietenos.

Site-ul Propune pentru București are fotografii de proastă calitate chiar pe pagina de start, e plin de limbaj birocratic și greșeli și are în general un aspect mult mai învechit față de cel de la Cluj.

Diferența de abordare s-a observat și în promovarea inițiativelor. Bugetarea participativă din Cluj a fost mult mai vizibilă în presă și în mediul online prin comunicate de presă, articole, ieșiri ale primarului Emil Boc și o pagină dedicată de Facebook.

Despre Propune pentru București nu a auzit foarte multă lume, dovadă și numărul mic de voturi de pe platformă – primul clasat are 1446 de voturi la București, pe când la Cluj au fost 2809 pentru câștigător, deci aproape dublu.

Să nu uităm că la Cluj au fost două etape de votare, și că Bucureștiul are o populație mult mai mare – așadar engagement-ul bucureștenilor a fost foarte scăzut.

Proiectele propuse și votate în București și Cluj arată și ele că prioritățile celor două orașe sunt destul de diferite.

În Cluj s-a pus mult mai mult accentul pe teme precum colectarea deșeurilor, transportul inteligent și decongestionat, educația și integrarea naturii în oraș – teme moderne care apar și în orașele vestice.

La București s-au atins și astfel de subiecte în proiectele propuse, însă cele clasate pe primele locuri sunt mai puțin îndrăznețe – semnalizarea intersecțiilor, o pistă de alergare într-un parc și un program de creștere a natalității, într-un oraș deja supraaglomerat.

O mare parte din cele 20 de proiecte din București au abordat probleme relativ banale pe care administrația ar fi trebuit să le rezolve cu mult timp în urmă – borduri, cișmele, aparate de vânzare de bilete pentru transportul în comun (deja existente în Cluj).

Foto: startupcafe.ro

Citeste si:

Clădirile verzi – exemple de pe glob Combinația de clădire și plante, conceptul de clădire verde oferă numeroase beneficii pentru mediul înconjurător dar și pentru sănătatea și confortul ...
Goana orașelor după banii europeni UrbanizeHub a lansat recent Topul celor mai eficiente orașe din România, clasament apărut în ghidul elaborat de experții comunității intitulat Îndruma...
Fermele verticale ale viitorului În timp ce populația urbană este într-o continuă creștere, se caută noi metode inovative prin care să se poată hrăni oamenii din interiorul orașelor s...
Topul celor mai eficiente orașe din România UrbanizeHub a lansat nu demult un Indrumar pentru Primari, un ghid prin care promovează bunele practici din România în domeniul guvernanței urbane. Gh...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *