Participarea mobilă à la Cluj

Participarea cetățenilor în guvernarea urbană a luat amploare la sfârșitul anilor 1960. Ideea fundamentală în participarea cetățenilor este că cei care sunt direct afectați de o decizie trebuie incluși în formularea şi implementarea ei. Este un exemplu prin care “comunitatea” se implică direct în proiectele de dezvoltare, proiecte care practic au impact direct asupra “comunității”.

Acest proiect inovator pentru România este un proiect care stimulează și responsabilizează cetățeanul, il implică direct în dezvoltarea orașului in care trăiește.

Săptămâna trecută, primarul Clujului, Emil Boc, anunța pe pagina sa de Facebook un proiect inovator pentru o administrație din România, un proiect care include implicarea cetățeanului în proiectele de dezvoltare ale orașului, un proiect bazat pe principii europene ale guvernanței urbane cum sunt subsidiaritatea si guvernanța multi-nivel.

Dacă în vechea paradigmă a guvernării, societatea civilă, sectorul business și administrația nu prea interacționau și activau în sferele lor, fiecare sector fiind bine definit, noua paradigmă a guvernanței multi-nivel aduce interacțiune între cele 3 sectoare, colaborare și parteneriat, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a dezvolta comunitatea.

local authority

Cluj-Napoca va fi primul oraș din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta, potrivit primarului din Cluj?

“Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joacă; strazi/alei/trotuare; puncte gospodărești/deșeuri; spații publice; clădiri publice și modernizarea de şcoli ș.a.m.d. Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include și componenta tehnologică – o aplicație inteligentă pentru telefoane mobile și calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte și pentru a evalua proiectele trimise de cetățeni.

Fiecare proiect propus de cetățeni, potrivit domeniilor menționate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 și 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua și filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea și viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetățenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.”

Acest proiect inovator pentru o primărie din România atinge multe aspecte legate de transparență, implicare, tehnologie, comunitate, subsidiaritate, cetățenie activă și sperăm sa fie doar un prim exemplu, urmat de altele similare în alte orașe din România.

Citeste si:

Îndrumar pentru Primari Locuitorii orașelor aspiră continuu la îmbunătățirea calității vieții din aria lor de activitate și caută ca administrațiile locale să adopte strategi...
PUG-ul ca instrument de dezvoltare sustenabilă PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG) asigură crearea unui cadru pentru viziunea de dezvoltare. Elaborarea unui PUG nu este un exercițiu ușor și nici ieftin...
Românii și orașele viitorului După succesul raportului Orașe Magnet realizat de Banca Mondială și al Îndrumarului pentru primari realizat de experții UrbanizeHub, iată că o altă pu...
Petrila: Cum renaște un oraș post-industrial prin ... Petrila este unul dintre orașele aflate în declin economic și demografic, denumite în literatura internaţională de specialitate shrinking cities, care...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *