UrbanizeHub crede în dezvoltarea liderilor urbani, așa că a pregătit ghidul „Cum clădim comunitate” pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă modul prin care se pot conecta la comunitatea din care fac parte. În acest articol, am rezumat câteva principii din ghidul pus la dispoziție de echipa UHub.
1. Comunitate = Diversitate
Comunitățile din mediul rural sau dintr-un oraș mic prezintă o serie de particularități care le diferențiază de comunitățile din orașele mari. Cei care au trăit sau trăiesc în aceste comunități știu despre ce vorbim. Una dintre particularități este că sunt mai rezistente, mai puternice și reușesc să creeze legături de solidaritate între membrii lor. Totuși, această caracteristică este o sabie cu două tăișuri. Partea negativă este că în mare parte aceste comunități au o relație de neîncredere față de oamenii cu un set de valori diferite de ale lor. Tocmai din acest punct de vedere orașele mari sunt mai deschise față de outsideri, dar mai reci cu cei deja dinăuntrul comunității unui oraș mare.
Recomandare: Fiți în fiecare zi mai deschiși la a sta de vorbă cu oameni diferiți de voi; fiți mai deschiși la a accepta păreri diferite; fiți mai mai relaxat cu propriile păreri și viziunea proprie asupra lumii. Fiți mai relaxați în general. Vedeți pe YouTube adresa lui Tim Minchin la Universitatea Western Australia – o să vă dea perspectivă pentru restul vieții în 6:42 minute. Și ăsta este cel mai important sfat: comunitatea ține de efortul depus de către fiecare membru al comunității – ea este suma indivizilor din care este alcătuită. Fiți floarea ce dă tonul primăverii. Fiți schimbarea ce doriți să o vedeți în comunitatea voastră. Începeți cu voi înșivă. Nu vă plângeți că cei din jurul vostru sunt reci și ignoranți – fiți voi așa cum ați dori să fie ei.
2. Comunitate = ADN
Nu există două comunități perfect în oglindă niciunde în lume, tocmai pentru că o comunitate este suma tuturor celor care o alcătuiesc. Dacă ne gândim la noi, la români, putem spune că împărțim mai multe lucruri cu americanii decât cu europenii. Avem un spirit de frontieră și un individualism care amintește de poporul de dincolo de Atlantic, ne simțim confortabili în propria piele, nu simțim vreo tragedie dacă suntem singuri, cu toate că preferăm interacțiunile cu grupurile din jurul nostru.
Recomandare: Avem capacitatea să clădim comunități frumoase în orașele noastre. Nu am știut niciodată că putem să facem acest lucru. Părinții noștri au fost mutați cu forța la oraș și, supravegheați constant de o Securitate omniprezentă (chiar și atunci când lipsea cu desăvârșire, era mereu în capul nostru), nu au reuști niciodată să creeze comunități trainice. Oamenii ieșeau la mici, bere și grătare, dar nu știai niciodată dacă prietenul cu care ciocneai o bere rece nu te dădea în gât la Securitate ulterior. Ca atare, relații de încredere, absolut vitale într-o comunitate solidă, nu s-au format decât în comunități izolate și neinteresante pentru aparatul opresiv al Statului. Pe măsură ce scăpăm de sechelele comunismului, începem să punem bazele pentru comunități adevărate. Avem în ADN-ul nostru ingrediente pentru a dezvolta comunități puternice, și comunități puternice vor fi baza pentru orașe puternice.
3. Comunitatea e ca dieta
Cei mai mulți dintre noi aplică o dietă atunci când vor să rezolve problema kilogramelor în plus. În același timp, cei mai mulți care țin o dietă obțin rezultate temporare pentru că nu rezolvă disfuncționalitățile din stilul lor de viață. Acest punct se referă la cum putem să aplicăm modificări punctuale în stilul nostru de viață privind relaționarea cu ceilalți din comunitate.
Recomandări: a) Când avem de ales între a interacționa cu o persoană (indiferent cât de mult ne displace persoana respectivă) și cu un dispozitiv (laptop, telefon, televizor), să alegem mereu persoana. Trebuie să ajungem la punctul în care facem acest lucru automat. Trebuie un declic automat când o persoană vine să interacționeze cu noi.
b) Pierdeți-vă zilnic în oraș. Părăsiți biroul sau apartamentul, unde petreceți bună parte din viață, și explorați împrejurimile. Dacă nu vă place să vă plimbați fără destinație, definiți o țintă zilnică – un loc de pelerinaj.
c) Preluați inițiativa în organizarea unor evenimente sociale. Nu așteptați să fiți mereu invitat la bere. Încercați măcar odată pe săptămână organizatorul/organizatoarea unui eveniment. Iar când mintea va găsi scuze pentru a nu socializa, dați-i peste față – în timp socializarea va deveni parte a rutinei de zi cu zi, iar mintea vă va trage de mânecă să nu uitați să ieșiți din propria cochilie.
4. Comunitate = Inegalitate
Adesea cuvântul „inegalitate” este folosit cu conotații negative și în contexte legate de puterea de cumpărarea unui anumit grup. Dacă ne gândim la opusul termenului când vine vorba de comunitate, putem să deschidem cartea lui George Orwell, 1984, și să vedem cum arată o societate în care nimeni nu este mai deștept decât celălalt, nu are alte valori, alt stil sau particularități individuale. Uitându-ne în istorie, putem observa că inegalitatea și structurile ierarhice sunt cele care au creat cele mai trainice comunități… când a fost păstorită de lideri în adevăratul sens al cuvântului. Continuăm ideea la punctul următor, dar nu înainte de a veni cu o serie de recomandări în care ne referim la cei mai mulți dintre noi, care chiar dacă nu vom avea abilitățile idolilor noștri nu înseamnă că acest lucru trebuie să ne inhibe spiritul comunitar.
Recomandări: Dacă vă place fotbalul, dar nu puteți/doriți să vă antrenați 12 ore pe zi pentru a ajunge un jucător de top, puteți merge în fiecare week-end, două ore la stadion, pentru a susține echipa favorită. Asta este una din cele mai simple căi de a crea comunitate și se aplică în aproape orice domeniu – puteți susține artistul preferat din comunitate; politiciana preferată; puteți cumpăra produsele firmelor de succes locale; puteți citi articolele intelectualilor locali; etc.
5. Comunitatea are nevoie de leadership
Prin leadership noi ne referim la asumarea de către cei ce sunt buni într-un anumit domeniu responsabilitatea organizării celorlați în slujba unui scop comun. Cu cât mai mulți astfel de lideri are o comunitate, cu atât va fi mai dinamică și mai prosperă. Ceea ce ar trebui să stea la baza setului de calități al unui lider este generozitatea. Cu cât oferim mai mult celor din jurul nostru, cu atât mai implicați ne vom simți. Chiar dacă nu aplicăm principiul quid pro quo, trebuie să înțelegem că în orice comunitate putem găsi oameni care vor fi dornici să ofere ceva pentru a-i ajuta pe cei din jurul său.
Recomandări: Legile universului uman pot fi explicate prin zicala „ochi pentru ochi”, adică așa cum îi tratezi pe cei din jurul tău, așa vei fi tratat. Dacă zâmbești ți se va zâmbi, dacă ajuți vei fi ajutat, dacă te implici pentru alții, alții de vor implica pentru tine. Este un principiu genial de simplu și un principiu ce ar trebui urmat de orice comunitate. Am pregătit niște exemple pentru ce pot face oamenii cu inițiativă din comunitate. Un lider al comunității poate organiza toți părinții din zonă, și nu numai părinți, în organizarea unor spații de joacă sigure pentru copii din comunitate. Un alt lider din comunitate, poate organiza nopți de vizualizare filme sau meciuri de fotbal pe calcanul unui bloc. Un alt lider, poate mobiliza comunitate în plantarea de copaci și flori în zonele verzi din cartier. Un alt lider, poate organiza pensionarii ce doresc să se implice în viața comunității pentru a organiza centre de zi pentru copiii din cartier, unde părinții își pot lăsa copiii cât ei sunt la lucru. Un alt lider poate organiza comunitatea în introducerea de artă stradală în cartier (de exemplu, picturi pe calcanul blocului).
Sperăm că v-a plăcut ce ați citit până acum. Pentru a nu fi acuzați de clickbait și pentru că nu ne dorim să oferim o versiune prea simplificată și cu mai puțină culoare decât ghidul nostru, vă informăm că puteți citi celelalte 5 recomandări aici. De asemenea, vă invităm să urmăriți discuția de miercuri transmisă live pe canalele noastre de social media, unde vom lansa ghidul.
