Combaterea schimbărilor climatice a devenit prioritatea zero a omenirii și este clar că în anii următori va fi o presiune mult mai mare pe noi toți să facem mai mult în reducerea impactului nostru negativ asupra planetei.
Au apărut mai multe materiale pe această temă și includem aici unul ce nouă ne-a plăcut cel mai mult:
Partea bună este că România a făcut deja foarte multe în a-și reduce impactul negativ asupra planetei. Știm că este greu de crezut într-o țară unde ne-am obișnuit cu partea negativă a lucrurilor. Cu toate acestea, investițiile importante din anii trecuți în energie hidro, energie regenerabilă (eoliană și solară) și în energie nucleară ne-au transformat în țara din UE cu cele mai scăzute emisii de CO2 pe cap de locuitor. Suntem campionii UE în ceea ce privește eforturile de combatere a schimbărilor climatice! Pe bune! Și, nu, această performanță nu este una ce ține numai de inerția tranziției economice prin care am trecut în ultimii ani (avem industrii mai puțin poluatoare și consumăm mai puțină energie decât în trecut), ci ține și de politici publice și investiții ce au încurajat tranziția către un sistem energetic și o economie mai prietenoase cu mediul. De altfel, datele publicate de Comisia Europeană arată că suntem printre puținele țări din UE ce și-au atins țintele de mediu asumate în Strategia Europa 2020.
Figura 1. Emisii de CO2 în țari europene
Pentru a avea o ideea mai bună ce a însemnat această tranziție verde pentru România, gândiți-vă că emisiile de CO2 pe cap de locuitor în România, în 1989, de ridicau la 9,1 tone – când media globală era 4,3 tone. În 2020, aceste emisii au scăzut la 3,71 tone (erau 3,86 tone în 2019), sub media globală de 4,46 tone.
Aceste date nu sunt însă un îndemn să ne culcăm pe lauri și să lăsăm pe alții să ducă greul luptei pentru mediu, ci un îndemn să facem și mai multe. Sunt lucruri pe care le putem face fiecare dintre noi, la nivel individual, precum alegerea transportului alternativ în loc de folosirea mașinii private (iar dacă folosiți mașina privată, luați-vă una electrică… Dacia Spring poate deja fi cumpărată la €19.100), reducerea consumului de energie termică și energie electrică, termoizolarea locuinței, reducerea volumului deșeurilor nereciclabile, sau reducerea consumului de carne vită. Sunt orașe din România unde astfel de lucruri de întâmplă deja. De exemplu, la Cluj, 55% din locuințele la bloc au fost termoizolate – bună parte cu fonduri private, ale asociaților de locatari. De asemenea, la Râmnicu Vâlcea și Oradea, s-a pornit un program masiv de eficientizare energetică a fondului construit, cu ajutorul a câtorva instrumente inovative (mai exact, Primăria preia costurile de eficientizare a clădirilor și cetățenii plătesc eșalonat, pe mai mulți ani, aceste investiții, în contraparte la economiile generate ca urmare a intervențiilor).
Dar schimbările individuale vor avea un impact mult prea mic față de schimbările masive ce trebuie făcute la nivel global, național și local. Cele mai importante investiții sunt cele în tranziția sectorului energetic de la producerea de energie din surse poluatoare (cărbune, gaz) către energie ce provine din surse regenerabile (hidro, eolian, solar) și energie produsă din surse cu poluare scăzută (nuclear). De asemenea, trebui încurajate politici ce reduc emisiile generate de sectorul Transportului, cu încurajarea tranziției rapide către o flotă de vehicule electrice. Aici este important ca fiecare dintre noi să susținem ca partidele politice să includă agenda verde în prioritățile lor.
De asemenea, trebuie să facem presiuni asupra primăriilor să încurajeze politicile locale verzi. Două domenii sunt vitale pentru orașele românești: eficientizarea fondului construit (mai ales termoizolarea locuințelor și înlocuirea centralelor de apartament pe gaz cu centrale electrice de bloc sau de apartament) și reducerea folosirii autoturismelor pe benzină și motorină pentru transportul de zi cu zi. De altfel, singurul domeniu unde au crescut emisiile de gaze cu efect de seră în ultimii ani în România este cel al Transportului – mai ales datorită traficului de navetă zilnic din și din jurul centrelor urbane mari. Aici trebuie combinate politici de planificare metropolitană mai inteligente (care să reducă expansiunea galopantă a orașelor în afară) cu investiții în infrastructură de transport sustenabilă (alei și zone pietonale, piste pentru bicicliști, sistem de transport public de calitate, eficient și acoperitor) și măsuri punitive pentru folosirea automobilului personal (de la taxe de parcare mai ridicate, la tot mai multe zone închise traficului auto, și taxe mai ridicate pe vehicule).
Comisia Europeană a lansat recent o inițiativă genială – 100 Carbon Neutral Cities by 2030. Noi am vorbit despre această inițiativă aici. De altfel, inițiativa a fost lansată în România chiar în cadrul unui UrbanTalkla Brașov. Scopul inițiativei este unul nobil: să încurajeze mai multe orașe europene să facă tranziția către neutralitate din punct de vedere climatic, până în 2030, și să servească astfel ca exemplu pentru alte comunități locale ce vor trebui să facă această tranziție până în 2050 (țel asumat de mai toate țările dezvoltate prin Acordul de la Paris). La nivelul Uniunii Europene, toate țările membre trebuie să își asume, prin lege sau politici publice, eliminarea impactului negativ asupra mediului până în 2050 – România a făcut-o deja.
Orașele românești au o bază de pornire foarte bună și ar trebui să se transforme în anii următori în campioni ai mediului. În acest sens, ar trebui ca cât mai multe primării să aplice pentru programul 100 Carbon Neutral Cities by 2030. Informații mai multe despre cum poate aplica orașul dumneavoastră găsițiaici. Nota bene că aplicațiile trebuie trimise până în ianuarie 2022, deci timpul de mobilizare este acum.
Pentru a vă face sarcina mai ușoară, noi am compilat o serie de surse ce vă pot ajuta cu procesul de aplicare. În primul rând, programul este deschis orașelor cu mai mult de 50.000 locuitori, nu pentru că nu se dorește implicarea orașelor mici în lupta cu schimbările climatice, ci pentru că schimbările majore vor veni din orașele mari, cu emisii mai substanțiale. Mai jos găsiți orașele cu mai mult de 50.000 locuitori conform ultimelor date INS (nota bene că pot aplica și zone urbane formate din asociații de localități, dar lucrurile se complică acolo). Ceea ce este foarte îmbucurător este că mai toate aceste orașe mari au deja Planuri Urbane de Mobilitate Durabilă și Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă, documente ce includ toate datele necesare pentru aplicație la Carbon Neutral Cities by 2030. Ca atare, efortul de a culege date pentru aplicație este mult ușurat.
Tabel 1. Orașele românești cu peste 50.000 locuitori și disponibilitatea unui PMUD sau a unui PAED
Oraș
Populație
PMUD
PAED
București
2113362
DA
NU
Iași
382676
DA
DA
Timișoara
326636
DA
DA
Cluj-Napoca
326145
DA
DA
Constanța
312250
DA
DA
Galați
305386
DA
DA
Craiova
300375
DA
DA
Brașov
289190
DA
DA
Ploiești
226133
DA
DA
Oradea
221301
DA
DA
Brăila
201414
DA
NU
Bacău
197097
DA
DA
Arad
176455
DA
DA
Pitești
173537
DA
DA
Sibiu
168477
DA
DA
Târgu Mureș
147305
DA
DA
Baia Mare
145220
DA
DA
Buzău
131629
DA
DA
Vaslui
125780
DA
DA
Suceava
124896
DA
DA
Botoșani
119793
DA
DA
Satu Mare
119279
DA
DA
Râmnicu Vâlcea
117578
DA
DA
Piatra Neamț
112451
DA
DA
Drobeta Turnu Severin
106171
DA
DA
Târgu Jiu
94986
DA
DA
Bistrița
94303
DA
DA
Focșani
91815
DA
NU
Tărgoviște
91765
DA
DA
Tulcea
85997
DA
DA
Reșița
84898
DA
DA
Slatina
82612
DA
DA
Călărași
75380
DA
DA
Alba Iulia
74722
DA
DA
Bârlad
70176
DA
DA
Zalău
69157
DA
DA
Roman
69128
NU
DA
Deva
68910
DA
DA
Hunedoara
68910
NU
NU
Giurgiu
66692
DA
DA
Sfântu Gheorghe
63889
DA
DA
Medias
56885
DA
DA
Turda
55392
DA
DA
Slobozia
51634
DA
DA
Onești
50719
DA
DA
De asemenea, există instrumente ce pot fi accesate gratis și ce pot fi folosite atât pentru a estima emisiile de gaze cu efect de seră cât și pentru pregătirea unor planuri de acțiune pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2030. Un astfel de instrument este CURB (Climate Action for Urban Sustainability) al Băncii Mondiale. Instrumentul poate fi accesat gratis aici: https://www.worldbank.org/en/topic/urbandevelopment/brief/the-curb-tool-climate-action-for-urban-sustainability
Instrumentul CURB este foarte bun pentru că permite estimări ale emissilor de gaze, pornind de la date pentru orașe similare, acolo unde lipsesc date. Link-ul inclus mai sus include și clipuri video ce pot fi folosite pentru a învăța cum poate fi folosit instrumentul. Echipa UrbanizeHub se oferă de asemenea să ajute cu sprijin tehnic cu folosirea acestui instrument.
Cei de la Google au folosit instrumentul CURB pentru a veni cu o chestie și mai mișto: estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru toate orașele mari din lume, pe două sectoare vitale, Transport și Clădiri. Mai jos includem aceste date pentru Craiova.
Figura 2. Emisiile de gaze cu efect de seră în Craiova conform platformei Google Insights
Instrumentul celor de la Google permite și estimarea potențialului de a echipa acoperișurile clădirilor cu panouri solare. Această informație permite Primăriei să vadă câtă energie poate fi generată prin instalarea de panouri solare pe clădiri și ce clădiri au cel mai mare potențial solar.
Figura 3. Potentialul solar al acoperișurilor clădirilor din Craiova
Orașe precum Brașov, Timișoara, Iași sau Cluj-Napoca, și-au exprimat deja intenția de aplica pentru programul 100 Carbon Neutral Cities by 2030. Noi sperăm să avem cât mai multe orașe din România care să facă acest lucru. E o oportunitate care nu trebuie ratată. Sa avem cât mai multe orașe verzi.
Combaterea schimbărilor climatice fără oprirea poluării este ca un bandaj peste puroi.