Viața este mult mai sigură în orașele smart! Era automobilului nu a fost prea blândă când vine vorba de poluare, trafic și accidente. Oslo ne arată soluția și oferă modele de bune practici recunoscute chiar și peste Atlantic.
Capitala Norvegiei, Oslo, a atins performanța de a avea zero decese în rândul pietonilor și bicicliștilor în anul 2019. Mai mult, singurul deces într-un accident rutier s-a produs după ce victima a intrat cu vehiculul într-un gard. În același an, Londra înregistra 73 de pietoni și șase cicliști decedați. New York stă mult mai prost, cu 218 decese în trafic, dintre care 121 de victime au fost pietoni și 28 au fost bicicliști.
„Viziunea Zero”, care se referă la idealul de a elimina decesele din cauza accidentelor pe drumurile publice, este la un singur pas distanță de Oslo. Cum au reușit? Lecția norvegiană este un exemplu de bune practici pentru managementul mobilității urbane. Administratorii publici ai orașului au eliminat peste o mie de locuri de parcare din zona centrală, au încurajat oamenii să folosească mijloacele de transport în comun, s-au asigurat că autobuzele oferă flexibilitate și prețuri accesibile, și au extins numărul de benzi de biciclete și trotuare. „Inima orașului”, zonele din apropierea școlilor și alte spații importante interzic total accesul autovehiculelor. „Dorința de a «pietonaliza» orașul nu este o politică nouă, dar s-a accelerat în prezent. Mașina a devenit stăpâna orașelor, dar reașezăm lucrurile în ordine”, spune Rune Gjøs, directorul Departamentului de Mobilitate al Orașului Oslo.
Care sunt efectele „pietonalizării”?
Una dintre principalele provocări ale „pietonalizării” capitalei a fost opoziția din partea oamenilor care nu își pot imagina viața fără mașina personală. Ideea incorectă potrivit căreia spațiile pietonale rănesc afacerile locale a fost principalul argument. Totuși, fenomenul pietonal Oslo demonstrează că mai multe spații pietonale salvează vieți și ajută afacerile locale. După ce s-a redus numărul de mașini, numărul de pietoni din centru a crescut cu 10%. Mai mult, valoare imobilelor a crescut mulțumită nivelului scăzut de trafic și poluare. „Centrul orașului este acum o zonă prosperă și toate magazinele de top vor să își deschidă sedii pe străzile libere de mașini. Acest lucru arată că pentru un consumator străzile fără autovehicule sunt mai atractive și sunt dispuși să plătească la fel de mult pentru servicii ca și atunci când circulau cu mașina”, mai spune Rune Gjøs.
Pandemia COVID-19 a catalizat fenomenul pietonalizării și în alte orașe. Kölnul din Germania și Calgary din Canada sunt printre orașele care au interzis traficul în zone extinse pentru a permite pietonilor să păstreze distanța socială. Administratorii orașului Bogota din Columbia au extins ideea de zi fără mașini, care era duminica, la săptămâna fără mașini. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a interzis mașinile private pe faimoasa stradă Rue de Rivoli și nici nu îi trece prin gând să permită capitalei franceze să fie dominată din nou de mașini odată cu încheierea lockdownului. În Italia, Milano va pietonaliza 35 km de drum.
Ce pot face restul orașelor?
Eliminarea totală a mașinii probabil nu este rețeta potrivită pentru toate orașele din lume. Persoanele în vârstă și cele cu handicap vor avea nevoie de mașini pentru a-și asigura necesarul zilnic. Totuși, bunele practici din Europa ne arată că zonele pietonale aduc un plus calității vieții. Chiar și în Statele Unite, unde orașele au fost construite după cum au dictat mașinile, trendul de pietonalizare este recunoscut pentru importanța sa. Janette Sadik-Khan, fost comisar al Departamentului de Transport al Orașului New York, spune că remodelarea străzilor este ca și când rescrii limbajul de codare al unei străzi: „Cred că suntem într-un moment de cumpănă. Cele mai inteligente orașe nu vor fi cele cu tehnologiile cele mai inteligente, ci vor fi orașele în care nu ai nevoie de o mașină de la bun început”.
Orașele din România au făcut deja demersuri pentru a încuraja mobilitatea pietonilor și bicicliștilor. Exemple demne de menționat la acest capitol sunt Cluj, Timișoara și Oradea. În acest sens, UrbanizeHub pregătește un proiect alături de alți 18 parteneri europeni pentru siguranța pietonilor și a bicicliștilor.
Sursă foto: Global Designing Cities, New Statesman, Sortir Paris, The City Fix, Oslo Kommune
Articol preluat din www.wired.co.uk
