UrbanizeHub a participat la cel mai mare proiect de co-design al unui parc de până acum din România din poziția de facilitator. În loc să deschidă ferestrele și să privească o linie de cale ferată pustie, locuitorii cartierului din Sectorul 6, București vor respira aer curat și se vor bucura de liniștea spațiului verde. Află cum am reușit să angrenăm energiile comunității în proiectul de urbanism participativ.
Primăria Sectorului 6 se confruntă cu lipsa spațiilor verzi de pe teritoriul său. Având în vedere problemele legate de poluarea aerului și poluarea fonică, administrația a decis că este timpul să facă schimbări. Pe locul unei linii de cale ferată scoasă din uz, primăria a planificat crearea unui parc liniar și a decis să facă lucrurile altfel decât alte administrații din România. În loc să întocmească planurile în birouri și să trimită utilajele necesare intervenției în zona liniei, Sectorul 6 a dorit să asculte vocea oamenilor și să îi întrebe ce așteptări au de la viitorul parc. Aici am intrat în acțiune, drept facilitatori ai procesului de consultare publică.
În primul rând, a fost necesar să luăm pulsul comunității. Ce își doresc oamenii și cum putem realiza asta? Aceasta a fost întrebarea de la care a început călătoria noastră. Am descoperit prin întâlnirile publice și prin chestionarele adresate populației cum vede comunitatea spațiul public actual și cum vor să își petreacă timpul liber atunci când lucrările vor fi finalizate. După ce am participat la congresul Smart City de la Barcelona în noiembrie 2021, am luat legătura cu Furban, o echipă care a creat o platformă de co-design pe care am folosit-o ulterior pentru a aduce implicarea cetățenilor la un alt nivel. Prin această platformă, bucureștenii au avut posibilitatea de a introduce elemente cum ar fi copaci, locuri de joacă, alei și așa mai departe prin care au arătat exact cum ar arăta parcul în viziunea lor. Dacă am avut un număr constant de circa 50 de persoane la consulațiile publice, numărul celor care folosesc platforma a urcat la 70, semn că abordarea inovatoare a fost un plus care a facilitat interacțiunea dintre administrație și oameni. Am adunat aproximativ opt propuneri finale pentru viitorul parc liniar. Dacă ar fi să comparăm numărul de participanți cu alte locuri în care a fost folosit Furban, putem observa același număr de utilizatori într-un test pilot care a avut loc la Rotterdam.
Pentru propunerea finală, echipa care a condus proiectul a analizat sugestiile comunității și soluțiile generate prin Furban. În varianta noastră se păstrează linia de cale ferată și în paralel am proiectat un culoar de mobilitate care va fi folosit de biciclete, pietoni și un spațiu comun pentru mașini. În final, parcul va cuprinde piste de biciclete, terenuri de baschet, un skatepark, un loc de joacă pentru copii, un spațiu pentru câini, o fântână, hamace și mobilier stradal. Suprafața totală măsoară 25.000 de metri pătrați, în primă fază urmând să se intervină primii 5.000 de metri pătrați.
Proiectul Linei a primit recenzii pozitive din partea persoanelor care locuiesc în apropierea viitorului parc liniar și a administrației publice cu care am colaborat. Ne-am bucurat foarte mult și când Proiectul Linei a câștigat un premiu la conferința „Cities of Tomorrow”, organizată de AHK Romania, la categoria administrație publică. Echipa noastră a fost formată din cinci oameni care au lucrat constant la proiect. Din cauza condițiilor de pandemie, a fost dificil să se organizeze consultările publice, precum și un spațiu de lucru. Acesta este motivul pentru care adaptarea la condiții a fost o provocare și echipa a trebuit să lucreze autonom. Samuel Stancu a fost managerul de proiect și cel care a reunit oamenii din spatele ideii de parc liniar. Experiența sa în urbanism, precum și experiența în alte proiecte generate de UrbanizeHub l-au recomandat pentru rolul, iar succesul Proiectului Liniei se datorează leadership-ului, comunicării și pasiunii celor care au participat.
„Oamenii s-au implicat pe mai multe nivele. A fost cea inițială în care ei au completat un chestionar și noi am reușit să vedem cam ce își doresc oamenii, ce necesități au, cum ar vedea propunerile. După aceea, am trecut din mediul online în mediul fizic prin consultarea face-to-face. Oamenii au văzut starea de existență a locului și au venit cu probleme mult mai punctuale. În etapa următoare am folosit Furban prin care au reușit să vină cu propuneri de spații. Au putut să propună de la piese de mobilier la vegetație, alei, funcțiuni și așa mai departe. Îmi doresc ca administrațiile să implice cetățenii în toate procesele și etapele unui proiect atunci când proiectul este destinat cetățeanului. Nu poți să proiectezi ceva pentru un utilizator fără să implici utilizatorul final. Acest lucru se poate face, așa cum am demonstrat la Proiectul Liniei, prin metode mai simple cât și mai inovative. Proiectele și investițiile administrațiilor locale nu au un impact real asupra comunităților dacă nu sunt făcute împreună cu cetățenii și cauza principală a fenomenului este nivelul de transparență scăzut al administrației și lipsa de interes a specialiștilor de a implica cetățenii în proiectele vizionare. Focusul administrațiilor ar trebui să fie aceea de a crea punți între ele și cetățeni”, a punctat Samuel Stancu.
Comunitatea și rolul pe care l-a jucat au fost esențiale pentru succesul proiectului. Într-o singură zi, numărul răspunsurilor la chestionare a crescut de la 700 la 3600. Oamenii au dorit să-și exprime părerea și să participe la consultări și a fost o adevărată surpriză să descoperim acest interes în rândul românilor, deoarece urbanismul participativ este încă în fazele sale incipiente. Am învățat din această experiență și am fost și mai motivați să ne continuăm misiunea.
Împreună modelăm viitorul orașelor!
