home Comunitate, Cultură Urbană, Orașele Viitorului Cum construim orașele viitorului în România?

Cum construim orașele viitorului în România?

Viitorul orașelor nu se află în mașini zburătoare, clădiri cu sute de etaje sau structuri aproape inimaginabile, preluate din Arthur Clarke, Iain Banks sau Philip Dick. Viitorul orașelor noastre este unul mult mai apropiat, mult mai fezabil și tangibil. Viitorul este deja, în mare măsură aici, trebuie doar să învățăm să îl exploatăm pentru beneficiul nostru și să îl modelăm conform nevoilor. 

De ce are nevoie România? Ce lipsește orașelor? Cum ar trebui să evolueze acestea? Cum arată orașul ideal? Toate acestea sunt întrebări care apar, negreșit, printre rândurile studiilor asupra centrelor urbane si mai ales printre cuvintele rostite de politicieni, experți în urbanism și oameni preocupați, în general. În ciuda faptului că nu există un răspuns magic pentru aceste întrebări, noi ne străduim încă să le găsim răspunsuri parțiale, conform științei și puterii noastre. Totuși, faptul că nimeni nu are rețeta succesului nu trebuie să ne descurajeze și să nu ne permită să ne imaginăm, spre exemplu, cum arată orașul nostru ideal. 

Cred că un astfel de exercițiu mental trebuie să îmbine o componentă principială cu un proces de identificare a aplicabilității societale. Cu alte cuvinte, nu ajunge să impunem în discurs termeni la modă precum orașe smart, energie curată sau sustenabilitate pentru că aceste concepte, fără o componentă care să țina efectiv de implementarea lor, sunt  doar niște sunt ‘buzzwords’ goale de sens. 

În primul rând trebuie să înțelegem că nemulțumirea, dificultățile traiului și mentalitatea “numai la noi” sunt normale și sunt tocmai rezultatul unor lacune: lipsa unei planficări urbane clare,  lipsa de prioritizare a proiectelor importante, lipsa de investiții mai consistente și interes față de incluziune și colaborare. Mentalitatea “numai la noi” trebuie eliminată prin creșterea gradului de conștientizare față de problemele cu care se confruntă alte centre urbane – în întreaga lume există probleme de urbanism, de investiții, de colaborare cu societatea civilă și așa mai departe. Toate acestea reprezintă tocmai acel viitor, care afirmam că este deja, în mare măsură aici, dar pe care trebuie să invățam să îl folosim, să îl exploatăm. Sigur, unii au învățat deja să facă asta, iar alții abia au început procesul de învățare. Modele de bune practici există peste tot în lume, iar analiza acestora și preluarea lor trebuie să reprezinte, la rândul ei, o bună practică adoptată de centre urbane la nivel mondial.

(Alianța Vestului a fost anunțată în cadrul evenimentului Urban Talks de la Timișoara 2018. Proiectul anunțat atunci generează în prezent macroproiecte de infrastructură între cele 4 orașe din Vestul României: Timișoara, Arad, Cluj și Oradea) 

Totuși, înainte de a analiza nivelul emisiilor autobuzelor din Amsterdam sau numărul de kilometri de piste de biciclete din Copenhaga, trebuie să existe o analiză conceptuală. Cu alte cuvinte, trebuie observate, stabilite și analizate principiile conform cărora aceste orașe au evoluat și conform cărora orașele noastre ar trebui să se dezvolte, de asemenea. În acest sens, aș dori să subliniez importanța a trei mari concepte – transparență, subsidiaritate și colaborare.  

Noi, la UrbanizeHub, credem cu tărie în conceptul de ecosistem urban, un ecosistem care să aibă tocmai aceste trei componente ca atribuții definitorii. Emergența unui nou leadership în administrație poate facilita implementarea unor astfel de concepte. Centrele noastre urbane au nevoie de un grad mai mare de transparență în ceea ce privește elaboarea politicilor urbane, alocarea fondurilor, prioritizarea proiectelor, criteriile de acțiune și așa mai departe. Societatea civilă poate cere, la rândul ei, aplicarea unui grad semnficativ de transparență. Ajungem asfel la dialog și colaborare.

Urbanismul și elaborarea politicilor urbane tinde să fie, uneori, doar o simplă elucubrație din cauza noilor provocări impuse de migrație, globalizare, schimbări în nevoile cetățenilor sau lărgirea centrelor urbane. Ridicarea gradului de conștientizare vis-a-vis de faptul că aceste provocări sunt reale și îngreunează procesul decizional, cât și acțiunile autorităților este primul pas înspre atingerea unui mediu colaborativ benefic pentru oraș, la nivel sistemic și la nivel individual. 

Dezvoltarea, încurajarea evoluției, educarea și consolidarea unei societăți civile, sunt primii pași necesari pentru generarea unui mediu colaborativ. Orașul Cluj-Napoca este un exemplu în acest sens, un model de proces decizional văzut ca un proces colaborativ și care implică, în mod inerent, subsidiaritate. Într-un astfel de proces colaborativ, specific unui ecosistem urban înfloritor, toți stakeholderii (folosim acest termen din cauza absenței unui echivalent perfect în limba română) trebuie să fie implicați măcar în procesul consultativ, dacă nu și direct, ideal, în cel decizional, de elaborare de politici. Numeroși experți au afirmat că ultimii ani sau ultimele două decenii au fost marcate de o schimbare în felul în care orașele sunt conduse și în felul în care ele își reinventează identitatea. Astfel, prin inovaţie, creativitate și prin impulsul oferit de parteneriate public-private, orașele sunt în centrul unei revoluţii metropolitane.

                        (Servaz van Berkum de la We Make The City, Amsterdam la Urban Talks București 2019) 

Dezvoltarea sănătoasă a ecosistemului urban nu poate avea loc fără o colaborare consistentă, dar și constantă între corporații, universități, cercetători, antreprenori, investitori, politicieni, educatori etc.

UrbanizeHub și-a propus, încă din 2016, să promoveze astfel de concepte, să evidențieze modele de bune practici și să insufle inovație în dezvoltarea urbană a României. Am încercat să facem acestea prin platformele online, prin conferințele Urban Talks și Hackathons și prin numeroase alte inițiative care au adus împreună nu doar oameni competenți interesați de viitorul orașelor, ci oameni din toate domeniile – ante-numiții stakeholderi. De exemplu, Alianța Vestului este doar unul dintre proiectele reale și de valoare care au luat viață prin intermediul UrbanizeHub și al oamenilor adunați datorită proiectului. Printre alte campanii, rapoarte, studii și inițiative diverse, o parte a echipei UHub a desfășurat un turneu național în lunile iunie și iulie ale anului 2020, având ca obiectiv intervievarea liderilor urbani din administrație, societate civilă, business, universități și alte domenii – oameni care schimbă, cu adevărat, fața orașelor în care trăim. Echipa a vizitat peste 20 de orașe, a desfășurat interviuri cu peste 120 de persoane, iar totul se va concretiza sub forma unui documentar în viitor. De asemenea, UrbanizeHub va intra și pe micile ecrane de anul viitor, cu o serie de mini-documentare dedicate orașelor. 

Așadar, această revoluție metropolitană aduce o distincție considerabilă vis-a-vis de tradiția secolului trecut, fiind bazată pe o accentuare a importanței dezvoltării centrelor urbane. Orașele primesc, cu deschidere, inovația, creativitatea și tehnologia avansată și le pot exploata, dispunând de o putere economică, politică și umană, în fond, mai semnificativă decât în orice alt moment al istoriei. Există o tranziție continuă a puterii de decizie de la nivel național la nivel local, iar ideea de subsidiaritate prinde contur tot mai clar, conducând orașele tocmai înspre colaborarea necesară a stakeholderilor, amintită mai devreme. Prin includerea tuturor factorilor de decizie și a actorilor relevanți în procesul decizional, orașele devin mai eficiente, capabile și autentice. Modelul descentralizării există deja și poate fi folosit și de orașele mai mici și de fostele orașe industriale de exemplu, pentru a implementa și a facilita procesul de regenerare urbană. Există numeroase exemple de descecentralizare în lume, procese prin care centrele urbane sau regionale câștigă mai multă autonomie în elaborarea de politici. Evidențierea acestor bune practici din Europa dar și de peste tot în lume a fost mereu o prioritate pentru comunitatea UrbanizeHub.  

Nevoile orașelor și regiunilor sunt în plin proces de transformare, iar problema este că acestea diferă deseori, fie în moduri subtile, fie semnificative, de nevoile statului. Orașele conduc deja acest secol, iar națiunile le urmează. Fie că e vorba de blocaje partizane sau de polarizare ideologică, guvernele nu se află, deseori, alături de orașe. Structuri regionale precum Alianța Vestului iau naștere tocmai din acest motiv. Ca urmare, centrele urbane devin totodată mai dense, mai vibrante și mai diverse. 

Edward T. McMahon, expert în dezvoltarea sustenabilă afirma că dezvoltarea este inevitabilă și recomandabilă, dar distrugerea caracterului unei comunități nu este. El mai spunea că întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este dacă micul nostru petic de lume se va schimba, ci cum se va schimba. Există așadar un consens că această revoluție a orașelor este reală, că viitorul este deja aici, dar că trebuie să învățăm cum să îl modelăm mai bine conform conturului pe care îl iau nevoile noastre urbane. 

După cum afirmam în introducerea acestui articol, este important să complementăm înțelegerea conceptuală și teoretică, cu o analiză pragmatică menită să arate exact cum creionăm acest viitor și cum ar trebui el modelat. Inderdependența dintre principiile urbane teoretice și practicile normative derivate trebuie evidențiată, pentru a nu rămâne, așa cum se întâmplă uneori, la termeni pompoși, folosiți în exces, dar lipsiți de conținut. Cu alte cuvinte, trebuie să mergem dincolo de “transparență”, “dialog” și “colaborare” și să examinăm practicile care pot compune, în mod pragmatic, astfel de valori. 

Speakeri și Participanți la Urban Talks București 2019

Trebuie să vorbim, prin urmare, despre energie produsă din surse regenerabile, despre mobilitate urbană sustenabilă, depre utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei în dezvoltarea urbană și despre managementul deșeurilor. Abordând aceste subiecte, fiind conștienți de importanța rezolvării problemelor din aceste domenii și preluând bune practici în acest sens – acestea sunt lucrurile care ne pot face orașele mai sustenabile, mai smart și mai locuibile. 

Orașul ideal reușește să ofere cetățenilor săi o calitate superioară a vieții. Acest indicator, folosit tot mai des în studii și dezbateri poate reprezenta o modalitate foarte bună de a evalua stadiul de dezvoltare urbană în care se află un oraș. Nu e nevoie să ne îndreptăm privirile peste tot în lume pentru a observa cum arată viitorul orașelor. Este suficient să analizăm exemple europene precum Viena, Ljubljana, Copenhaga sau Amsterdam pentru a putea examina bune practici în domenii precum: mobilitate urbană alternativă, crearea și dezvoltarea spațiilor verzi și pietonale, piste de biciclete și infrastructură specifică în acest sens, reciclare, energie regenerabilă etc. Vă invităm să aruncați o privire site-ului nostru urbanizehub.ro și în special rubricii Proiecte & Orașe pentru a consulta astfel de bune practici ale orașelor străine și nu numai. De asemenea, vă invităm să vizitați site-ul citadini.ro, site care facilitează înțelegerea importanței pe care o are politica urbană în România. Vă recomandăm această platformă datorită bogăției de informații și expertizei deosebite pe care o propune. 

Am menționat conceptul de politică urbană și aș dori să dezvolt puțin acest aspect remarcabil de relevant. România nu a beneficiat niciodată de o politică urbană clară, coerentă și care să privească înspre viitor. Anul 2021 va aduce introducerea unei politici urbane în țara noastră, iar acest element legislativ are puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea centelor urbane. Menționăm că Ministerul Dezvoltării lucrează deja la acest proiect. Procesul elaborării și mai ales cel al implementării acestei politici va juca un rol decisiv în modul în care orașele României vor evolua în viitor. Totodată, dată fiind importanța pragmatică a legislației urbane, procesul trebuie monitorizat și urmărit îndeaproape de societatea civilă. Putem și trebuie să sperăm că o astfel de politică urbană coerentă și progresistă va aduce o mai bună planificare urbană, o prioritizare mai justă a proiectelor și o viziune urbană cu bătaie lungă. Avem datoria, așadar, să rămânem cu ochii pe felul în care va lua ființă prima politică urbană a țării noastre. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, vizitați web-site-ul citadini.ro . În cadrul proiectului, s-a elaborat deja, de exemplu, în premieră, un barometru urban care studiază calitatea vieții din orașele noastre. 

Echipele de la Urban Innovation Hackathon care au propus soluții de mobilitate urbană pentru Timișoara în 2019

Structurile puterii sunt implicate în această revoluție a urbanului, însă nu mai mult decât este implicat cetățeanul care citește acest articol. Soluții pentru eliminarea ambuteiajelor din trafic vin deseori din partea societății civile, există proiecte de bugetare participativă și există ONG-uri care se ocupă de risipa alimentară. Totodată, societatea civilă poate adopta sau poate impune adoptarea energiei regenerabile, specialiști din diferite domenii pot propune soluții inovatoare pentru gestionarea deșeurilor, iar campaniile societale au arătat deja, în nenumărate rânduri, că pot trage frâiele urbanului, chiar și fără ajutorul sau intervenția guvernului central. 

Orășelul German Wolfhagen se bazează complet pe energie regenerabilă datorită acțiunilor cetățenilor, Helsinki a introdus inteligența artificială în guvernarea locală, orașul Grenoble a construit peste 300 de kilometri de piste de biciclete, iar Viena are un model de reciclare și incinerare inovator. Orașul Amsterdam reduce semnificativ locurile de parcare, numeroase alte orașe europene investesc tot mai mult în spații verzi, mobilitate urbană și incluziune. De luat în considerare este și atitudinea organismelor internaționale, cum ar fi Comisia Europeană, care dezvoltă tot mai mult proiecte în acest sens, promovează un viitor urban sustenabil și oferă fonduri, precum și expertiză în acest sens. În niciun alt moment al istoriei nu a investit Uniunea Europeană mai mult în orașele sale decât acum.

UrbanizeHub a fost mereu cu ochii pe astfel de inițiative, pe exemple de bune practici și modele de urmat. Mai mult, am încercat mereu să impulsionăm dialogul multilateral, expertiza sănătoasă, educarea cetățenilor și creșterea gradului de conștientizare vis-a-vis de probleme urbane. Totodată am încercat să determinăm schimbări reale sau măcar să creem mediul necesar pentru a permite schimbărilor benefice din viața orașelor să se concretizeze. 

Ochii lumii sunt ațintiți pe modul în care centrele urbane pot și trebuie să crească, sănătos, sustenabil și incluziv. Cele câteva exemple de inițiative ne arată și ne confirmă tocmai ideea cu care mi-am permis să încep acest articol – viitorul este, într-adevăr, deja aici. Rămâne să învățăm să îl recunoaștem, să nu îl căutăm mai departe decât este și să îl primim în comunitățile noastre, descifrându-i secretele. Trăim astăzi într-o societate globală, lucru evidențiat deseori de teorii din domeniul relațiilor internaționale, dar mai concret, de faptul că fenomenul globalizării aduce tot mai multe provocări în fața și în viața noastră. Este evident faptul că suntem martorii unui nivel de interacțiune trans-națională fără precedent, iar orașele noastre sunt mecanismele politice, sociale, administrative și umane, care trebuie să facă față și să propună soluții atunci când sunt confruntate cu aceste provocări. Eco-sistemul urban perfect este mai aproape de noi ca niciodată. 

Articol publicat de Matei Idu (UrbanizeHub) în Transilvania Business – Noiembrie-Decembrie 2020 – www.transilvaniabusiness.com

Cover foto: SmartCityLab




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty + 6 =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box